Porecle din Remeţi (Bihor)

Generalităţi despre antroponimia Remeţilor, în special pe palierul administrativ, am prezentat într-o lucrare anterioarăBLAGA1. Antroponimia GCR este, însă, mult mai complexă, palierul comunitar prevalând şi azi în faţa celui administrativ. Avem, astfel, o serie de clanuri (Dioteştii, Todeştii, Moneştii, Tonuleştii, Mujdeştii, Blăjeştii, Ventereştii, Măneştii, Bereştii, Drischeştii, Costeştii, Daveleştii, Hudreştii, Lăscheştii, Deleştii, Cârleştii, Tătăreştii ş.a.m.d.), funcţie de care se organizează antroponimia comunitară.

Tinerii sunt mai degrabă identificaţi de bătrâni după acest nomen gentis, eventual şi după adnomen-ul unui înaintaş. Nomina gentile pot deveni, funcţie de emiţător sau receptor, elemente analizatoare şi moralizatoare.

Cât despre porecle, acestea au o utilizare foarte largă: tăt sátu îi prolicát (SPe). Judecând după informaţiile oferite de gen. I, obiceiul prolică̒rii nu pierde teren. Un inventar redus de porecle, indiferent de generaţii, oferim infra.

Pentru a observa tendinţa atribuirii de praenomen, am realizat un chestionar cu două întrebări de bază: 1. Dacă aveţi un copil, indicaţi numele acestuia (acestora) şi anul naşterii. 2. Motivaţi alegerea atribuirii numelui/numelor. Nu au fost vizaţi doar informatorii indicaţi supra, şi nici doar generaţiile contribuente acestor fişe de lucru. Prenumele au fost analizate după criteriul tradiţional/ modern.

Între rezultate, pentru cei născuţi în perioada 1960-1980, am obţinut un procent de 46% nume moderne la fete şi 40% nume moderne la băieţi, iar pentru copiii născuţi în perioada 1990-2010, procentul creşte la 68% la fete şi 59% la băieţi.

Cât priveşte motivaţia alegerii prenumelor, constatăm o deplasare a accentului de pe ideea de continuitate familială pe prestigiu social. La persoanele care au indicat nume moderne, li s-a adresat, în afara chestionarului, întrebarea: 3. De ce nu aţi ales un nume ca Dochia, Saveta, Viorica, Florica? Răspunsurile motivante se centrează în jurul ideii că acestea sunt depăşite, nu mai sunt pe plac. Deşi puţini o recunosc, se pare că percepţia noilor generaţii asupra prenumelor tradiţionale este declasificantă: î+i ruşínji şi a+i númi d˚ástjè (DSB).

 

Inventar de porecle

A – A+inţva+ínţ (î+i cum númeri pă mnjeţéştji // ápu şi A+inţva+ínţ pla+ívanţ), A nuost (că̒tă Stélu lu Purdíc), Arministátoru. B – Baléna (u+i mníri i+erá˚n cur), Bátu (Mnihá.i+u Pétri Mnihá.i+u Pétri+i di pă̒stă apî), Bâ̒tje (tă umblá c˚o bótî // ş˚ápu să lu.á la batá+ì), Béču (ísta a Čicúli+i), Béldje, Belhéc (ápu la mu.i+ére lu+i Belheco+á.i+i), Bénţu (Costánje Bénţulu+i), Blánda (Mnjiculá.i+e Blándi+i // i+erá blând // di pă Po.i+ánî+˚i i+el), Brigadíru (Djíţa Mítri+i Dămnjánulu+i // c˚o fo˚ múltî vrémi brigadír), Bobă̒scu (Gafi.é Bobă̒sculu+i), Bolúndu (Djíţa şi Mnihá.i+u Bolúndului / îs dj˚a Bolúndulu+i bătrâ̒n), Boncă+ú (I.uo+ánjè Úţulu+i lu Mujdíi // ì întri ì ş˚or pus númelì álè), Bóxu (i+erá un şofér), Buldózeru (no / ací.e dji o+˚a+i vídè câ̒tu+˚i), Bujnéru (da˚ cári˚o fo˚ // nu ma˚ ştiu), Búmbu (de fapt, numele de familie Nastor, adaptat, vinjít dji pă Vidjíc), Búrca (în bata+í dji juoc i+˚o zâs // i+erá un fel dji hádji dútji // meré cu tăţ barbáţî), Burghézu (ála dji˚o dat tă̒tă avérè Chíşulu+i / táta lu Décebal), Búţu (Flóre Búţâlor; îi zâcé şi a búcilor / dji ce i+erá cam curvár). C – Calótè (amú+˚i poliţa+í în u+ărádji), Canta Carólii (lu Todjérè Carólii // o fo prizonér // cântá în crâ̒jmî / no ála ştié cântá), Caravána (adjícî mere+ú tăţ pă la i+e), Călúgăru (aşé+˚i zâči Costíki+i Todjeríki+i Béri+i), Cârĉélu (ma˚ zâči că̒tă i+el Fótjar), Kicátu Do+ádi+i, Čicúla (o fo˚ Bíla Čicúli+i), Čopéc (ísta dji pă válì // Pétre lu Čopéc // d˚indi+˚ó cumparát Todjérè Onjílii), Čormonje+ú (dji la pormonj), Čotră+ú (c˚avé [ri] čótu ră+u), Čunjánu (î+i djin Čunj / djin Bonĉéştj), Croitóru (I.uo+ánjè Pétri Todéri+i Núţî), Cokérţu (şti+i amú ce˚s cokérţilì), Cóptoş (unu dji pă lúncî), Cornánu (i+erá djin Cornj // Tri.i+ánu lu Indri.uo+a.í o fo˚ Cornán / dja Indri.i+ú Cornánulu+i), Cosáşu (+˚i i+útji ca cosáşu), Costíclî (ála vo+i l˚aţ pus), Cosó.i+u (tjárî la Todérè+˚i zâč˚aşé), Cotúnja (+˚i tunát dji cap), Cúpa (Măríca Cúpi+i). D – Davélè (ápu o gramádă di Daveléşti // Davéle î+i dji la Dávid / Dávid îl tjemá), Décebal (da pă i+el Tri.án îl tjámî / núma că i+erá tíri / bătjé pă tăţ // apú arădjicá un tjetróc cât mása asta), Deleménjè (I.o+ánje Pétri+i Deleménji+i // dji ĉe i+erá mo+álì dji ptjičo+ári // no / ála+i vinjít djin Bulz), Do.uoză̒č dji cacáţ, Drúga (ači.é˚i d˚aci.é / [ri] dji˚ndrúj cu i+e // dji au barbáţî), Dúlu (apú dji la i+el tăţ Duléştji+i), Dumbă+ú, Duruntje+ú (că̒tă Dérè Piţíchi+i cre că zâč aşé). DjDjerzánje (dj˚acól dji la Da+íca // ísta dji˚i în Canáda // Mírĉe Djerzáni+i // Támaş l˚o tjemát pă i+el // î+i zâĉé şi Úli+u lu Ptjársîcî), Djácu (Djácu Caróli+i // străbuníc dja Floríchi+i Tri.ánu Drévi+i). F – Fâ̒su (iáră la mu.i+éri Fâso+á.ii // şed pă lúncî), Flitjíc (ál˚o fo˚ djimúlt), Filimíc (zâcé la uon bătrâ̒n), Flóĉe, Flodóĉe, Friţfúterman (a.ísta+˚i djamú), Fúscus, var. Fuscús, Fútj (i+erá únu djo fórţat uo fátî / ↗uo violát amú / ↘cum şi zâc / uo fătúţî / şásî uo şáptji a+i avè). G – Gâ̒rbu (dj pă lúnč), Gâ̒rzu, Go+ánga ( [ri] u+i şi tj˚a.údî), Goríla, Grozávu (djári fičórii íştè // ↗Călínu / ↗Líca / ↗I.o+ánje // tăţ îs a Grozávulu+i // apú la mu.i+éri / Grozăvíţî), Grú.i+é (mu.i+ére lu+i / Násta Grú.i+i // no / ála i+erá uom tíri dji tăt), Gúşu (Mnjítrî˚l tjemá pă i+el // i+erá Sturză̒sc). H – Hamfă+ú (Pétre lu Hamfă+ú // hamfă+úu î+i scúla cálulu+i), Havéza, Hârlâ̒cî (frátj˚o fo˚ ála cu Glíga şi cu Pétre Táti+i, Todjéri l˚o tjemát), Hípu,  Ho+áti (Dănúţu Ho+áti+i), Horbonti+ónc, Hórti (no ál˚o fo˚ réjili úngurilor / hórti ála), Hóţmoţ (un moţ hoţ), Húdrè (tăţ Hudréşti+i i+era+ú djin Zâ̒mbru). I – Íţic (Mnjítra lu Íţic). L – Locotinéntu (djin Bulz), Lúnga (Măríca Lunji+i // no cât˚uón stâlp djísta dji curént i+erá) Lupúlè (ma˚nántji i+˚o zâs Lúpu / apú o făcút i+el o+aríči şi i+or zâs Lupúlè). M – Marináru (Nélu Arónu Réli+i // cre că i+el şi+˚o pus númili ála / aşeí zâc tăţ / nu să súpărî), Mécu, Meştjerícî, Mile+ánca, Minístru, Míşcu (dji pă Ardjél // no dji ála am ce˚ţ povestí), Mititélu (mic de statură), Mnjikíţu (Mnjihá.i+u Mnjikíţulu+i), Mo+ánjè (apú Monéştji+i), Mójè (no p˚ála nu l˚am prins // ş˚apú tăţ Mojéştjii), Móşu, Mujícu. O – Omága (a Victoríki+i dji pă váli // no / ála i+el ş˚o pus númili // da nu şti+u ce+˚i). N – Ninjícu. P – Pă̒străvu, Pétre Ptjiciór dji lemn, Pípa (umblá c˚o pípî), Pingu.ínu (Flóre lu Ilişo+á.i+i), Pócu (a Barbúri+i // dji ĉe i+erá pócăş / cotá co+ánči adjícî) Ptjíşu, Purdíc (Găvríla lu Purdíc / dj˚ič djin Co+ásti / no / Stélu ísta î+i dja lu Purdíc), Púricu, var. Púričili (dji la Izvuór // apú Puricuo+á.i la mu.i+éri / Puricúţa la fátî / Şpúri la prunc), Púru (Mnjihá.i+u Paráşti+i), Púxi (nou). R – Róza Vâ̒nturilor. S – Serjéntu Româ̒n (ala+˚í Mnjiculá.i+e Măríki+i Dríski+i // Sásu // no / la ala+˚í zâ̒či˚n múltji fórmi / Vérdji dji París / şi drácu le ma˚ şti) Scro+áfa (Djordji.é Scro+áfi+i / da+˚i djin Bulz), Stârlibóşca. Ş – Şcóru (Toderúţu Şcórulu+i dji la Fruntjinjéştj), Şpérkel (Marínu lu Petre+ásî), Şpílca (tăt pilcu.ít umblá), Şuşturíca, Ştjo+ápa, Ştrínca (O+ána Djúki+i Crúdulu+i), Şto+áti (I.uo+ánje Djordjí.è Pavéli+i). T – Tábla Njágrî, Tahíţu (frátjili Blóndulu+i / no i+el şi+˚o pus númili ála / c˚o zâs că+˚i cu hiţ mă+i / ari pă Híţu˚n i+el), Târinflíşca, Tom (a.ista+˚í víčili // djin desénji i+˚o zâs aşé // dji la motánu cu şo+áričili), Toróza, Todjerrrúţu, Tónu (dj˚acólo dji la Tonuléştj // ála bătrâ̒n / apú tăţ îs a Tónului // Ili.é Tónului tăt acólo stă), Tríple (a Trípli+i // ba˚sámî o fo˚ úna búnî o+aricâ̒nd / ş˚o avút sculamént // că la ále le zâĉé trípli), Ture+ácu (no / ála s˚o spânzurát cu craváta / dji blăstămă̒m no+i p˚ací mâ̒nčitji craváta Turéculu+i). TjTjársăcu, Tjéle Pétri+i Táti+i. Ţ – Ţâcâ̒ru (ála î+i lindjícu [ri] // i+erá obráznic), Ţele+ánca (I.o+ánjè Flóri+i uOnúţu lu Gafi+í). V – Văco+á.i+i, Viţă̒lu (Pétru lu Văco+á.i+i / î+i ma˚ zâ̒če Pétru Tărâ̒ţî), Virjinjíca, Víski (i+éstji o bă.utúrî / apú când o fo˚ mnjic l˚or îmbatát cu víski djála), Vintríşu (véz˚îl tu cum méri), Vúca (dji la Binş), Vulpó.i+u (dji ĉe i.erá portocali+ú la cap). Z – Zéze, Zi+arístu (prunc dja Pócu Barbúri+i), Zgríbu, Zmé+u (Ili+ána Zmă̒ulu+i).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: