Microtoponimia Remeţilor (Bihor)

Microtoponimia Văii Iadului este abordată tangenţial de câteva lucrări, fără o aprofundare Blaga1, DUMITER, TEORAN,112şi urm. Am parcurs, imaginar, cu pasul, satul Remeţi, împreună cu informatorii MB, care a participat la multe măsurători topografice (am uomblát cu stádjie), NB şi IDP, care au bătut locurile în special în căutare de ciuperci (fac pă an câ̒tji činč sútji dji kílì // po+átji şi ma bínjì, IDP). Am completat parcursul cu date colectate sporadic de la alţi informatori (AuB, TB, IP, VB, AT, RD, CT, TS, DR). Unele numiri topice pe care le indicăm nu aparţin de iure satului Remeţi, însă sunt într-o strânsă dependenţă economică. Relatăm o parte a acestui parcurs, de la intersecţia Iadului cu Izvorul – în aval.

Aşadar, venim dinspre amonte, după ce am lăsat în urmă cătune ca Po.i+ána (Pă luncî), Tonuléştjii, Da+íca, am ajuns la un afluent al Văii Iadului, pârâul Izvor. Dácî o i+e+i pă Válè Izvórulu+i, ajungi la Pără̒.u cu su (indji i+erá Filimo+ánje zâs Bódor, MB), iar de acolo urci Hagă+ú, indjií uon plato+ú (IDP). De la Bodor în sus vedem Tjétrili Njégrulu+i (stânci) şi o poiană numită Săcătúra Njégrulu+i, unde vărează vacile remeţenilor, nu departe de care e un loc mlăştinos care se cheamă Fântâ̒na cu sasă+ú (DR). Mai în sus, e Vezuríştjè şi Pără̒.u Vezuríştjii, pe dreapta Văii Izvorului, iar apoi Pără̒.u Čuhándrulu+i. Pără̒.u Salhíjulu+i te conduce la Brustu-ro+ása (păşune), de unde poţi urca în Salhíj (câmp dji u+o+i, NB), în Djálu Lúpulu+i şi Fáţa Lúpulu+i (păşúnji dja ponoránilor, VB), dar şi în Djálu Lélii. Din Salhíj urci în Gruoápa lárgî (păşune şi pădure), de unde ieşi în Stâ̒na dji Izvór (păşúnji míri) şi Stâ̒na de runc (păşune). Din Stâ̒na dji runcu se coboară la Stâ̒na dji Váli şi pe Válè Gújii, dar şi în Njéşu (spre Valea Drăganului). Din Ţâ̒clu Salhíjulu+i (vâ̒rvu ári cam uopt sútji+i dji métri, IDP), petrecând prin Butúzili Salhíjulu+i (poiană) se ajunge la Frântúrili Míşculu+i (poiană), de unde tji da+i în jos spre Muştjuo+ási, prin Dâ̒mbu cu Tjátrî, Zăpuódjiè cu Frápţînj şi Fer, iar mai departe pe Mógoş. Revenind la firul Văii Iadului, intersecţia cu Valea Izvorului, memoria colectivă reţine denominaţia La pitjét (acólo i+erá pitjétu úngurilor, MB, în timpul celui de-al doilea război mondial). Zăvo+á.ili (acólo stăté Zamfíra / ma+íca tátii Júncilor) Lúnca Pízlii. Avem un pără̒.u săcós Njétidjili şi aferentul Njétidjili (fânaţe), lângă care se găseşte cătunul Boncéştj, pe Válè Lúnjii. De Bonceşti ţine şi Beréştji, numit şi Irínca, de unde urci într-o poieniţă care se cheamă surprinzător, Lácu. De acolo ajungi la Prúnduri, care se află în spatele Cóştji Frúnţî. Lângă Iad, unde coboară Cúlme Frúnţî, unde există şi un poşiştău, avem grupul stâncos Hornó.i+u, dji indji o pticát Čono+á.i bătrâ̒na / da˚ n˚o murít / murít˚o la njevó.i+e. Zona asociată se numeşte Cupturúş, care este şi intrument oronimic, ca alte denumiri indicate aici. Avem o nouă Săcătúrî în dreapta Văii Iadului, sub Muştj+o+ási. Puţin mai jos, izvorăşte Pără̒.u Pánculu+i, alimentat la câteva sute de metri de Pără+u Bóki+i, deasupra căruia se găsesc Zăpódji.ili. Dâ̒mbu lu Códoban var. Codobán veghează asupra centrului Remeţilor pe partea dreaptă. Pe stânga, avem Co+ásta Frúnţî, la poalele căreia se găseşte cătunul Fruntjinjéştj. În Valea iadului intră Válè Biséričii (Djişóru), pe care urcăm spre Djálu Cápri+i şi, mai departe, prin Floró.i+u (amenajarea hidro) spre satul învecinat Lunca Vişagului şi Tranişu (CJ). Urmărim acest traseu înainte de a reveni la Valea Iadului. Pe dreapta, avem biserica veche şi cimitirul, pe dealul Ve+ísa, de unde urci pe Drúmu lu Şter până în Senji, fostă cale ferată la cătunul Costéştj şi spre Djálu Şódulu+i. Deasupra acestora se găseşte cea mai întinsă fâneaţă a satului Remeţi, care era cătun şi plantaţie de cânepă şi in, iar în vremea din urmă s-a păstrat numai ca loc de vărat şi arător, Porumbre+ú. Continuând traseul pe Valea Bisericii, avem o nouă Săcătúrî, şi afluentul Şípotji, de unde ajungi în Frăguţáru, păşune, care este sub Ţâ̒clu Salhíjulu+i, care te conduce la +u Djíbolilor, de unde te cobori în Po.injíţî. Şípotjili e alimentat de Válè Bánki+i, unde avem o carieră de piatră, de unde poţi ajunge în Zâ̒mbru şi Mógoş, fâneţe, iar de acolo în Tâ̒rsî, păşune a ardjilenilor. În afară de Şípotji, Valea Bisericii primeşte şi afluenţii Pără̒.u Bârlógulu+i, Le.ordjíştji, Válè Sénjulu+i. Urcând pe Pârâul Bârlogului ajungem în cătunul Scă.i+o+ási, iar apoi la Bârlóg, deal, fâneţe şi pădure, iar pe Le.ordjíştji e pădure. Pe Valea Seniului ajungi la Senj, păşune, fâneţe, stână şi pădure, de unde dai în Porumbre+ú, Drăgúş (cătun) şi o altă Válè a Lúpulu+i, care coboară sub Djálu lu Manóli (Munteni); pe cealaltă parte se află Bolhócu, deal cu afinişte (stâncă, peşteră), dar şi în Rotúndu (deal, pădure, pârâu), de unde ajungi în Fúndu Séniulu+i, pe un drum care te conduce Luncşór, păşune a ardilenilor, şi pârâul omonim. După Djálu Cápre+i ajungi în Că.íli Zâ̒mbrulu+i, de unde iarăşi la Zâ̒mbru, cătun. Spre Valea Bisericii coboară şi Pără̒.u Mólulu+i şi un nou Lungşór. Înapoi pe Iad. Un mic lac în marginea centrului satului se numeşte Tópliţî sau Lácu fără fund. Pără̒.u Mătjéştjilor vine de la Porumbre+ú, pe firul acestuia întâlnim Drăgúşu şi Mătjéştji. Lúnca Naşcă̒ulu+i se află în prelungirea centrului, de la Tópliţî în avalul Iadului. Urcăm spre cătunul Văcăréştj, apoi Tárcè, cu Válè Fátji, dincolo de care se află cătunul Sturză̒ştj, de unde urci în Djálu Ponóri+i şi cobori la Cotunjéştj, unde începe satul Munteni.

Pe lângă aceste microtoponime, selectăm, din multitudinea adnotărilor, în ordine alfabetică, alte câteva: C – Cârligátji, .úş, Copélè (o fo˚ pepinjérî, AT), Cornj (no / ála+i luoc dji fân, MB), Cranj, pădure. D – Da+íca, cătun, Djálu Bótji var. Bóki+i (dj˚indi me+i pă Djálu Ponóri+i, NB), Djálu Mári, Djálu lu Mnjihá+i, Djálu Lúpulu+i (djal cu pădúrì, IDP). F – Fáţa Ársî (no / djacólo me+i că̒tă Dámiş / dji da+i în Válè Brătcúţî), Frântúra Bótii, var. Boki+i, Frúntje, Fúndu Cránjilor (din Cranj). G – Guşo+ára Mári şi Mnícî (îs níştji prelúci). H – Hérghel, Hodrângúşè (î+i uon djal împădurít / da˚ ş˚on pără+ú // dji méri pă i+el ajúnji la Binşéli, DD). I – Iadolína, Izbúcu, Izvóru (vínji p˚â̒ngî Hagă+ú / şi să bágî˚n pămâ̒nt / dupa˚ĉé î+i săcătósu). L – Léspăzilì, poiană, Léşu, Lúnca Ţápulu+i, Lupă.íţa, deal, izvor, Lupu.íţa, pârâu. M – Murgáşu, Munĉélu. P – Pă lúncî, Pără̒.uu Ársulu+i (nu vínji pă i+el / núma când plo+á.i), Pără.úţa, Péşterè Njégrulu+i, Péşterè dji pă Válè Léşulu+i, peşteră, Pla+i, poiană, Plă.i+úţu (uon câmp indji să stăté cu cá.i+i), Pobrájii, Podire+í, Pódu lu Hérghel, Po.i+ánî, cătun, Po.i+enjíţa, Prúnduri, Púţu (câmp). R – Róşi.è, poiană. S – Sălătrúc (deal, poiană, vale, părău), Sândréştj, Sărituo+árè Iădúţulu+i, var. Sărituo+árè Iedúţulu+i, Stâ̒na dji Runc, câmp, părău, Străvinuo+ása, var. Stridjinuo+ása, pârâu, poiană (i+ési în Válè Izvórulu+i, NB). T – Tárnjiţa (câmp), Tonuléştj, cătun. TjTjátra Búlzulu+i, stânci, Tjátra Córbulu+i, stâncă (în fundu Văii Gujii), Tjátra Mári (îi uon poşiştă+ú dji i+ési în Péşterè Monjéştjilor), Tjátra Njétidjilor, Tjétrili Njégrulu+i, Túrnu dji ápî. V- Vă̒ilì Cálulu+i (úrcî în Djálu Lúpulu+i, IDP), Vălce+í, pârâu, Válè Cálulu+i, Válè Că.úşulu+i, Válè Călúţulu+i, Válè cu Calè, Válè Gujii, pârâu, Válè Lúnjii, Válè dji Runc, pârâu, Válè Rè, Válè Rè pă Zăvo+á.ì. Z – Zăvo+á.ì, Zâ̒mbru.

1 comment

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: