Lexicul instalaţiilor tehnice în GCR

Ce instalaţii tehnice existau în Remeţi în preajma celui de al doilea război mondial, cum se numeau elementele componente, cine erau proprietarii? Corelăm parţial răspunsurile informatorilor TP, FP, MB, AT, IP, MD, ID, GB şi IDu.

Mórili pe care şi le amintesc informatorii – nu s-a păstrat niciuna în Remeţi – erau mori cu roţi cu cupe (palete), lopíştj, la mărimi ajustate după debitul de apă existent. Erau adăpostite de construcţii solide, de bârne, acoperite cu paie sau şindrilă, mai târziu – ţiglă, uneori având adăogit firézu, şi chiar dúbilì „piua”, pentru îngroşarea pănurii de sumane. Dúba avea menirea de a îngroşa şi scămoşa pănura pentru sumane, dar şi de a spăla stofa. Pe Valea Iadului, în Bulz, mai funcţionează azi o singură pivă, la fosta mo+árî a lu Pópuţe, care şi ea se află într-un stadiu avansat de degradare.

Iată câteva din cele peste 20 de mori care funcţionau, în zona Văii Iadului, în prima jumătate a veacului trecut: pe Valea Satului, în Bulz-Pustă (la Biră.íţa), în Răstoacă, mai jos de barajul din Bulz, a lui Tjódor Béndrè Primáru, la Ţímpiş, pe Valea Sărăcelului, vizavi de Şcoala din Munteni, Mo+ára Dánčului, la Hută (Munteni), iar în Remeţi: a Hă´ţului, a Măríki+i Carólii, a lu Kelepérţ, a lu Dejo+á.ì, a Ilénji lu Flitíc, a Pétri Núţî, a lu Ciuhándru, a lu Jámbac etc.

Olo.íştjilì „oloiniţe, pive de ulei” au evoluat şi ele, ca şi morile, de la piua de mână sau râşniţă, ele fiind făurite pentru nevoile de prelucrare şi preparare a plantelor comestibile: seminţe de floarea-soarelui, de dovleac (bérbinjiţî), de nuci ş.a. Dar şi jíru îl duce+í la olo.íştì. Dintre ultimele pe care şi le amintesc bătrânii satului este cea a Ciuhandrului, tatăl informatoarei FP.

Cazánu dji fert pălínca există şi el de multă vreme în dotarea unor gospodării. Este singura instalaţie care a rezistat timpului, mai mult decât atât, s-a perfecţionat. Instalaţia se compune dintr-un cuptór, un cazán propriu-zis, pentru fierberea borhotului de fructe dospite, răčitóru pentru distilat, toate fiind adăpostite într-o construcţie separată, cel mai adesea o cólnjiţî, aproape de o sursă de apă necesară pentru răcirea şi obţinerea prin condens a lichidului, a pălincii, cu ajutorul roţii hidraulice cu cupe.

uo+ăcié „fierăria” împlinea necesitatea de unelte agricole, pentru pădurărit sau realizarea unor mijloace de transport, pentru potcovit etc. Informatorii îşi amintesc că în Remeţi, În urmă cu 60-70 de ani, existau patru astfel de instalaţii: a Pétri Cúrtulu+i, lâ´ngî Tópliţî, a Mójii, în Po.i+ánî, a Găvríli Todéri+i Pétri+i Núţî, la Izvór, a Găvríli lu Mnjiha+í, lâ´ngă Izvóru Mórii, o a Pánculu+i. Instalaţiile aveau în dotare un cuptór, fo+álì, ilă+ú, čocánji şi baro+ási, cleştj de diferite dimensiuni etc. Foalele erau acţionate manual sau cu piciorul, cu ajutorul unei pedale.

Tráşca „paligonul” era un ferestrău acţionat de 2-4 persoane, cu o mişcare verticală, pentru despicarea buştenilor şi obţinerea scândurilor. Firézu şi jo+ágăru „mori de scânduri”, adăpostite sub acoperiş de şindrilă, acţionau pe principiul forţei apei cu ajutorul unei roţi cu ax orizontal, care punea în mişcare júgu cu pâ´nzî dji firéz, care despica buştenii. Părţile componente ale firézulu+i erau: júgu mobil cu firez, acţionat de o roată hidraulică, care transmitea mişcarea prin intermediul crâ´ngulu+i şi a curelei de transmisie. După 1960, locul firézelor l-au luat circularele (ţărcúlilì), acţionate cu energie electrică. Cele mai importante firézì erau a Čórtji (de pe Valea Leşului), a Čuhándrulu+i (Poiană), a Pétri Núţî, în apropierea centrului actual.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: