Glosar de lucru (GCR)

Pentru a identifica frecvenţa şi situaţia uzului acelor cuvinte vechi sau împrumutate la un moment dat (din maghiară sau germană), am parcurs intrările acestui glosar cu informatori mai tineri (născuţi după 1975). Acele cuvinte pe care informatorii de verificare nu le cunosc (nu le-au auzit sau nu le înţeleg), le-am notat în normal: fizală+ú, pentru a le deosebi pe cele care au supravieţuit şi în vocabularul locuitorilor de sub 35 de ani, notate în bold: ale+ú. În italic, cuvinte pe al căror înţeles informatorii sunt nesiguri: cabát.

A

– adătu+í, adătu.i+ésc, vb., a ademeni: mu.i+érè ásta o tăt adătu+ít pă mâ´ţi, IB

– adipá, adíp, vb., a da apă la animale: adipáta+i váčilì / mă+i ^uomúlì?, IPe

– a+i¹, s.m., an (plural): atâ´ţa a+i am io?, IPo

– a+i², s.n., usturoi

– aitúrî, s.f., mâncare pe bază de usturoi

– aldamáş, s.n., băutură (uneori şi mâncare) oferită la încheierea unei tranzacţii

– aldí, vb. a slăvi (pe Dumnezeu): Zo t^j˚ald^jascî!, MK

– ale+ú, s.n., acont: dát˚am ale+ú jumatat^j, SPe

– amăsurá, amă´sur, vb., a măsura

– amn^jirós, s.n., miros

– amn^jirosî̒, amn^jirós, vb., a mirosi

– amú, adv., acum

– andălí, andălesc, vb., a porni (refl.): gre+u s˚andălí d^ji pă mín^ji, SG

– apú, adv., 1. apoi 2. aşadar

– asprí, vb., a întări (refl.): nu t^j˚aspréşt^j cu n^jişt^j pălíncî?, AT

– arădí, arăd^jésc, vb., a începe (refl.): crez˚ că s˚arăd^jí?, VB

– ardicá, var. arădicá, vb., a ridica (refl.)

B

– ba+i, bá.i+uri, s.n., 1.necaz, încurcătură: am dat d^j˚un ba+i, PB; 2.deranj: ↗poftíţ˚ la lúntru / ↗niciun ba+i nu+˚i, IP;

– bártî, s.f., cununiţă de flori

– bátăr, adv., măcar: bátăr coştoléşt^ji şi vez˚ cúmu+˚i, FP.

– badáncî, badă̒nci, s.f., oală mare: în badánca cé.i+e férbèm la p^uorč, MCo.

– báremn^j, adv., măcar atât

– băsădí, băsăd^jésc, vb., a vorbi

– băní (de cineva), băn^jésc, vb., a-i fi milă (de cineva)

– bárnaci, adj., brunet

– bătăcăzlí, bătăcăzlésc, vb., 1.a bate (la cap); 2.a cotrobăi

– bă.uná, bá.un, vb., a urla

– bâl, bâlî, adj., blond

– belĉe+ú, var. belčá.u+î, s.n., leagăn pentru copii mici

– belí, belésc, vb., 1.a jupui pielea (de pe un animal); 2. a suprataxa (finanţe): m˚o belít d^ji ban^j, CVC

– bend^je+ú, bend^je+úri, s.n., burtă

– bérbin^jiţî, bérbin^jiţi, s.f., dovleac

– beşícî, beşíč, s.f., băşică

– bet^jág, bet^jágî, adj., bolnav

– bd^jíbol, bd^jíbolì, s.m., bivol

– birăú, s.m., primar

– birt, bírturi, s.n., bar

– birtáş, s.m., barman

– bitangă+ú, bitangă+í, s.m., vagabond

– blid, blid^ji, s.n., farfurie

– bocsălí, bocsălésc, vb., a lustrui

– bold, bólduri, s.n., magazin

– bolfoí, s.m., sarmale

– bótî, bot^ji,s.f., bâtă

– box, s.n., cremă de ghete

– brâ̒ncî, brânč, s.f., mână

– brod^jí, brod^jésc, vb., a delira

– budulă+ú, s.n., butoi din fier

– bú.i+ac, bú.i+acî, adj., nărăvaş

– budilárăş, s.n., portofel

– bugát, adv., destul

– buri+ánî, s.f., buruiană

– butúzî, butúzi, s.f., buturugă

– búhî, s.f., bufniţă

– bumb, bumbd^j s.m., nasture

– burá, vb., a se lăsa negura

– burală+ú, s.n., negură

– bút^je, buţ, s.f., butoi pentru brânză

C

– cabát, cabáturi, s.n., haină de stofă groasă

– cacadâ̒ri, s.f., măcieşe

– cárt^ji, s.f., scrisoare

– capatá, cápăt ¹, vb., 1.a primi bătaie, 2.a fi certat.

– capatá, cápăt ², vb., a culege (mere, pere ş.a.)

– capcâ̒n^ji, s.m., om rău

– cáznî, cázn^ji, s.f., trudă

– ca+iná, ca+ín, vb., a se plânge, a se văicări

– ca.u+áč, s.m., fierar

– candală+ú, s.n., sobă (de obicei de fontă, pentru prepararea hranei)

– câ̒rpî, câ̒rpi, s.f., batic

– câtiongán, adv., încet

– clič^u, s.n., şold

– clísî, s.f., slănină

– cločumb, s.m., bucată de lemn care se bate în pământ pentru a marca un punct de hotar sau pentru a priponi animalele

– clomp, clómpuri, s.n., pălărie

– cluzet, s.n., toaletă

– c^uóči.ⁱe, cóčii s.f., căruţă

– c^uoč^uoan^ji, s.f., răcitură, piftie

– c^uóčiş, s.m., căruţaş

– c^uokérţi, s.f., bibilici

– c^uolb, s.n., praf

– c^uolbóz, c^uolbóji, s.m., caltaboş

– c^uólniţî, s.f., încăpere lângă grajd şi şură

– c^uomândáre, s.f., masă rituală de înmormântare

– c^uonč, s.n., pieptănătura femeii măritate

– conzérvî, s.n., conservă

– copârşe+ú, s.n., sicriu

– corház, s.n., spital

– coso+í, s.n., cuţit mic făcut din fier de coasă

– coştolí, coştolésc, vb., a gusta

– coştolét^jiu, s.n., gustare

– cot, cóturi, s.n., unitate de măsură veche

– c^uotá¹, c^uot, vb., a se uita

– c^uotá², c^uot, vb., a căuta

– c^uotăt^uo+ári, s.f., oglindă

– c^uotre+anţî, s.f., zdreanţă

– crâ̒jmă, s.f., bar

– crâjmár, s.m., barman

– crepá, crep, vb., 1.a crăpa; 2. a despica lemne; 3. (fig.) a fi invidios

– crestúl, adv., de-a dreptul

– cucurúz, s.m., ştiulete de porumb

– cufurí, cufurésc, vb., a avea diaree

– culdúş, s.m., cerşetor

– curătúră, curătúri, s.f., teren defrişat

– curá, cur, vb., a curge

– curít^j, s.m., varză

– cújmî, cújmi, s.f., căciulă

Č, Ĉ

– ĉe+ársălî, s.f., perie (pentru vaci)

– ĉeluí, ĉelu.i+ésc, vb., 1.a înşela; 2.a ademeni

– ĉe.uná, ĉe+á.un, vb. – a schelălăi

– čirighélì, s.f., gogoşi umpluţi (cu nucă etc.)

– čo+árič, s.m., pantaloni groşi, pentru iarnă

– čolán, s.n., os cu carne

– čondăn^jí, var. čond(r)ăn^jí, vb., a se certa

– čont, čo+ant^j, s.n., os

– čoroí, s.n., izvor mic

– čufulí, čufulésc, vb., 1. a glumi; 2.a batjocuri; 3.a porecli

– čufálî, s.f., 1.batjocură; 2.glumă; 3.poreclă

– čuntá, čunt, vb., 1.a reteza; 2.a tăia

D

– daráb, daráburi, s.n., 1. bucată (de pământ): tát˚să+u nu i+˚o lasát níčun daráb d^ji pămâ΄nt, MBl; 2. felie (de pâine): dămn^j darábu ĉe+ála d^ji pt^jítî, FP

– dâmb, dâmburi, s.n., 1. deal: Dâmbu lu Codoban; 2. ridicătură (de pământ): să˚m-p^jed^jícă ˚nt˚on dâmb^u, IB

– dâ΄cî, s.f., capriciu

– deţ, déţuri, s.n., 1. unitate de măsură de 100 ml; 2. pa-har (de pălincă): pún^jemn^{j u}on deţ, IC

– do+agî, do+ajì, s.f., scândură de butoi

– doscî, doşt^ji, s.f., scândură

– dóbî, dobi, s.f., tobă

– dohán, s.n.,tutun

– dropt, s.n., sârmă

– dulé+u, s.n., drum de pământ printre arături

– dulman, dulmanuri, s.n., suman

– durgălí, durgălésc, vb., a se da de-a rostogolul

– durmn^jí, d^uorm, vb., a dormi

D^j

– d^jescântá, descâ̒nt, vb., 1. a scanda strigături la joc; 2. a face vrăji

– d^jejd^jiná, dejd^jín, vb., 1.a (se) rupe; 2.a (se) îndoi

– d^jínd^ji, prep., de unde

– d^jirépt, adv., drept

– d^jescânt^jic, d^jescânt^jiči, s.n., 1.strigături la joc;  2.vrăji

F

– fa+in, fa+inî, adj., frumos

– fărínî, s.f., făină

– fed^je+ú, s.n., capac de oală

– fe+icază+ú, s.n., frânar

– feştilî, s.f., fitil

– fi+árî, fi+ári, s.f., 1.obiecte de fier; 2.animal sălbatec

– fínji, s.f., cană

– fi.^uóc, fi.^uo+áči, s.n., sertar

– firét^jic, firét^jicî, adj. – certăreţ

– fir^uo+ángî, subst. – perdea

– firéz, subst. – ferestrău

– fíşcur, s.m., fluier

– fişcurá, fíşcur, vb., a fluiera

– fiţângă+ú, fiţângă+í, s.m., vagabond

– fizală+ú, fizélì, s.n., şiret (de la pantofi sau ghete)

– flâcât^jí, flâcât^jésc, vb., 1.a scutura 2.a se fâţâi

– flenderí, var. flendurí, flendurésc, vb., 1.a împrăştia; 2.a lucra de mîntuială

– fo+a+ítî, s.f., rasă

– f^uódri, s.f., volan la piesele de port

– f^uotoghín, s.n., petrol

– fragár, s.m., dud

– furn^jicár, s.m., muşuroi de furnici

G

– gač, gači, s.n., 1.pantaloni largi, de cânepă, pentru vară; 2.izmene

– gârt, gâ΄rturi, s.n., gât

– ghínă, ghín^j, s.f., găini

– gligán, gligán^j, s.m., mistreţ: ma˚ d^jimúlt^u / vin^jé gligánu pâ΄nî˚n sat, VB; tă΄tă t^uo+ámna stăt^jam la gligan^j / şi nu să báji˚n tént^j, CVC.

– goz, go+ázi/gózuri, s.f./ n., murdărie

– gozovínî, gozovín^j, s.f., jivină

– gră.itór, gră.itóri, s.m., staroste la nuntă

– grelúş, s.m., greier

– gríbăn, s.m., greabăn; pieptene pentru obţinerea fuiorului din câlţi sau lână

– gúdî, gúd^ji, s.f., căţea

– guz, s.m., cârtiţă

– guzuro+í, guzur^uo+a.ⁱì, s.m., muşuroi făcut de cârtiţă

H

– hagă+ú, s.n., râpă

– hálcî, hălč, s.f., bucată

– hán^ji, s.n., haine

– harapá.u+ă, s.f., cleşte

– harşe+ú, s.n., hârleţ

– háznî, s.n., răsplată, câştig

– hărăn^jí, hărăn^jésc vb., a hrăni

– hâd, hâ΄dî, adj., urât

– hâ̒rburi, s.n., cioburi

– hârjít, hârjítî, adj., schimonosit

– hént^jeş, s.m., cel care taie animale (porci, viţei etc.)

– herelí, herelésc, vb., a castra

– hid^jéd^ji, s.f., vioară cu goarnă

– hintî, var. hilintî, s.f., leagăn

– hir, s.n., veste

– hirean, s.n., hrean

– hiríbi, s.f., cartofi

– hod^jínî, s.f., odihnă

– hodin^jí, hod^jín^jésc, vb., a se odihni

– horí, horésc, vb., a cânta

– hozlóp, hozlópt^j, s.m., stâlp

– hulí, hulésc, vb., a vorbi de rău

I

– i+ágî, i+éj, s.f., sticlă

– íči, vb. def., a zice

– ind^ji, adv., unde

– ind^jivá, adv., undeva

– i+ert^jíc, s.n., vânzoleală

– i+éscli, s.n., iesle

– i+oság, i+oságuri, s.f., vită

– iştală+ú, s.n., grajd

Î

– îmburdá, îmbúrd, vb., a răsturna

– împrins, împrinsî, adj., ocupat

– înlóntru, adv., înăntru

– înjimbá, înjímb, vb., 1.a se strâmba; 2.a strâmba (un lemn etc.)

– învălít, învălítî, adj., ames-tecat, acoperit (şi la mâncare: învălít cu smântânî, AM)

– înţărcá, înţă΄rc, vb., 1.a nu mai da lapte; 2.a opri copilul, viţelul de la alăptare; 3.a (se) dezobişnui

J

– jaşcă+ú, subst., pungă

– jerúnt^ji, jerunţ, s. m., genunche

– jíblu, jíbluri, s.n., buzunar

– jinăt^uo+ári, s.f., ajun (de Crăciun, de Paşti)

– jumălţî̒t, jumălţî̒tî, adj., smălţuit

K

– kéfì, s.f., perie

– kefele+álî, s.f., muştruluială

– kéler, s.n., cămară pentru haine la capătul târnaţului

– kerindári, s.n., calendar

– kişt^jin^je+ú, s.n., batic

L

– láboş, s.n., cratiţă

– lazlă+ú, s.n., 1.steag; 2. preapure

– lármî, s.f., gălăgie

– lecreú, s.n., vestă scurtă, ilic

– leghele+ú, s.n., păşune

– ler, s.n., cuptor

– leţ, léţi, s.n., scândură îngustă, de doi ţoli (5 cm)

– líhod, líhodî, adj., 1.fără gust (despre mâncare); 2.flămând

– lipid^je+ú, lipid^ja.ú+î, s.n., pă-tură, cearceaf

– listă+ú, s.n., drojdie

– lóptă, lóbd^ji, s.f., minge

– lud, ludî, adj., 1.slab de minte; 2.nebun

M

– malaltéri, adv., (mai) alalatăieri

– mâ̒ndru, mâ̒ndrî, adj., 1.frumos; 2.fălos

– mânânţă̒l, adv., mărunt

– mâ̒rjiţî, s.f., loc mlăştinos

– măştih^uo+á.ìⁱ, s.f., mamă vitregă

– mere.^uoáş, adv., mereu

– mn^jeră+ú, mn^jeră+ìⁱ, adj., albastru

– mn^jez, s.m., 1.miez; 2.bucată mică de pâine

– mâ̒ţî, mâ̒ţi, s.f., pisică

– mezdrí, mezdrésc, vb., a curăţa de coajă lemnul pentru construcţie

– mint^jenáş, adv., imediat

– mn^jérì, s.f. 1.miere de albine; 2.zahăr

– mojár, s.n., fontă

– morare+ú, s.m., mărar

– moşínă, moşín^ji, s.f., 1.maşină; 2.locomotivă

– moşín^ji, s.f., chibrituri

– moşoco+árnî, s.f. 1.pâine coaptă umplută cu prune sau brânză

– mu.ⁱérì, s.f., 1.femeie; 2.soţie

– músai, vb. def., trebuie

– muşuno+í, var. muşino+i, s.n., muşuroi

– mut^jincă+ú, mut^jincá.u+î, adj.; greu de cap

N

– napsám, s.n., plată, câştig

– nári, s.f., nas

– nadrág, nadráji, s.f., pantaloni

– năsăd^jí, năsăd^jésc, vb. refl., a se năzări

– no, interj., chiar aşa!?

– no+át^jin, no+át^jin^j, s.m., miel de un an

^uO

– ^uoblác, ^uobláči, s.n., fereastră

– ^uocárî, s.f., ruşine

– ^uocól, oco+álì, s.n., curte

– ^uócoş, ocóşi, adj., şmecher, isteţ

– ^uográdî, ogrézi, s.n., 1.curte; 2.grădină

– ^uoli+ácă, adv., puţin

– ^uorătă̒n^ji+i, s.f., păsări de curte

– ^uortác, ortáč, s.m., 1.tovarăş (de drum); .prieten

P

– pánî, pen^ji, s.f., floare

– páncovî, páncovi, s.f. produs de patiserie (gogoaşă)

– pălíncî, s.f., ţuică

– părgălí, pârgălésc, vb., a prăji

– păsúlî, s.f., fasole

– păşúş, s.n., adeverinţă, dovadă

– pânticáriⁱ, s.f., diaree

– péjniţî, s.f. pivniţă

– périnî, s.f., pernă

– pén^je, s.f., icuri

– pépin^ji, pepin^j, s.m., castravete

– pikíţ, adv., puţin

– p˚índ^ji, adv., pe unde

piţiga

– p^uo+álì, s.f., piesă din costumul popular

– p^uoc, p^uócuri, s.n., pachet (de ţigări), pungă de hârtie

– p^uočí, p^uočésc, vb., a desfigura

– p^uod^jişór, s.n., dulap mic (în perete)

– p^uoiátî, s.f., grajd

– p^uot^jicî, s.f., farmacie

– prav¹, právuri, s.n., medicament

– prav², právuri, s.n., prag

– primî, s.f., panglică

– probolí, probolésc, vb., a încerca

– postávî, s.f., albie

– poşiştă+ú, s.n., groapă adâncă

– pozdéri.ⁱè, s.f., bucată mică rezultată în urma meliţării cânepii

R

– rapandúlî, rapandúli, s.f., femeie desfrânată

– rátutî, s.f., omletă

– rân^jí, rân^jésc, vb., a face curat în grajd

– rândulí, rândulésc, vb., a hrăni animalele pentru noapte

– rântáş, s.n., îngroşală pentru ciorbe

– rât, râ΄turi, s.n., 1. pământ în apropierea unei ape curgătoare 2. botul animalelor

S

– sămălí, sămălésc, vb., 1. a socoti 2. a (se) gândi

– sco+ácî, s.f., brânză (dulce) de vacă

– strâjé, strâjélì, s.f., felie (de pâine)

– sclémi, s.f., leţuri duble, care leagă căpriorii de la acoperiş

– smn^jídî, s.f., desiş de spini

– sóbî, sóbiⁱ, s.f., 1. cameră 2. instalaţie pentru încălzit

– socăcíţî, socăcíţi, s.f., bucătăreasă-şefă (la nuntă)

– staláji.ⁱè, s.f., raft pentru vase (în bucătărie)

– stra+iţî, s.f., 1. traistă mică 2. (prin extensie) plasă

– strâ΄gă, var. strâgo+á.ì, s.f., spirit malefic (care ia mana vacilor)

– strofocá, strofóc, vb., a se agita

– strămujác, s.n., saltea din paie sau fân

– stréd^jel, s.n., sfredel

– stred^jelí, stred^jelésc, vb., a sfredeli

– stupúş, s.n., dop

– sărbăzî´, vb., a se strica (laptele, mâncarea etc.)

– sudí, sudésc, vb. ,a înjura

Ş

– şid^jé, şed, vb., a şedea

– şirincî, s.f., fâşie (de pământ)

– şpor, s.n., sobă metalică

– şo+átărî, s.f., balastru

– şod, şo+ádî, adj., glumeţ

– şohán, adv., niciodată

– şoróflu, şoro+aflì, s. m., şurub: nu pe să găsa+ú şoro+áflì p˚átunč, TP

– şoştomoc, şoştomo+áči, s.n., ghemotoc

– şoştomočít, şoştomočit, adj., făcut ghem

– şto+a+inî, ştoain^ji, s.n., 1.om venit din altă parte; 2.domn

– şto+árfî, şto+árfi s.f., femeie desfrânată

– ştrec, s.n., vale îngustă

– ştrímfi, s.n., ciorapi

– şutíc, s.n., întunerec

T

– táljèr, táljerì, s.n., farfurie

– tarbónţî, s.f., roabă

– tarcát, tarcátî, adj., cu pete (în special despre vaci)

– tarnáţ var. tărnáţ, s.n., prispă

– táşcî, s.f., geantă (din piele sau pânză)

– tămădí, tămădésc, vb., a (se) vindeca

– tămbălă+ú, s.n., 1. petrecere zgomotoasă: să fáči tămbălă+ú în sat, CVC; 2. dezordine, haos: tă΄tă ţára i+˚un tămbălă+ú

– tăntălă+ú, tăntălă+í, s.m., nătâng

– tă+ú, tă̒.uri, s.n., lac

tăln^jí, tăln^jésc, vb., a (se) întâlni

– teken^je+á.u+î, teken^jéli, s.f., covată, albie

– temet^jéu, s.n., cimitir

– terfel^uo+ágî, terfel^uo+áji, s.f., catastif, carte veche, registru

– terhét^jiu, s.n., povară

– tolcér^iu, s.n., pâlnie

– tolomác, tolomácî, adj., prost, greu de cap

– tomí, tomn^jésc, vb., 1. a repara: m^j˚am tomn^jít bicicléta, IDP; 2. (fig.) a bea din nou după o beţie: dă˚mn^ji o+árici şi mă tomn^jésc, AuP

tontală+ú, tontalá.uî, adj., prost

– toporíşt^ji, s.f., coadă de topor, de coasă etc.

– topt^jílî, topt^jíli, s.f., loc cu apă amenajat pentru muiatul cânepii

– traganá, trágăn, vb., 1.a cânta: trágînă˚n^ji úna / d^ji şi plânjém 2.a merge legănat: trágînî d^jin cur, SPe

– trăncăn^jí, trăncăn^jésc, vb., a vorbi mult, zgomotos, fără rost

– tulúc, tulúč, s.m., 1. tăuraş, juncan 2. tânăr năbădăios: ma˚ ho+u / mă tulúculì!, CT

– túmna, adv., tocmai

– turi+ác, s.f., partea de sus a cizmei

– turíş, s.n., stână, strungă

– tuşiná, túşin, 1. a tunde oile 2. (fig.) a tunde prost pe cineva: čín^ji t^j˚o tuşinát aşé rău?, CTo

– tut, tútî, adj., slab de minte, prost

T^j

– t^jept, s.n., piept

– t^jeptar, s.n., obiect de îmbrăcămite, fără mâneci, asemănător unei veste

– t^jeptin^ji, s.n., pieptene

– t^jic, t^jícuri s.n., putină pentru lapte

– t^jílav, t^jílavî, adj., infirm

– t^jilăví, t^jilăvésc, vb.,

– t^jilín, adv., separat: d^ji t^jilín, de-o parte

– t^jiméşì, s.f., cămaşă

– t^jinî, s.f.,noroi

– t^jindî, s.f., odaie din care se intră în casa mare (antecameră)

– t^jip, s.n., fotografie, chip

– t^jipî, s.f., pipă

– t^jiparcî, s.f., ardei, boia de ardei

– t^jipuruş, s.n., hârtie

– t^jisăliţî, s.f., chisăliţă

– t^jistaş, adj., nealcoş, ţanţoş; aranjat

– t^jiurt^ji, s.n., horn

– t^jut^j, s.m., tont, slab de minte, prost

Ţ

– ţanc, ţáncuri, s.n., vârf de stâncă

– ţarc, ţárcuri, s.n., loc îngrădit pentru oi sau vite

– ţâ̒clu, s.n., vârf de deal sau de munte

– ţâdulî, s.f., bilet, scrisoare

– ţângală+u, ţângala.u+î, var. ţurgalăú, s.n., clopoţel

– ţâpa, ţâp, vb., a arunca

– ţâpélì, s.f., sandale

– ţâţâ̒nî, ţâţân^j, s.f., balama

– ţipiríg, s.n., pipirig

– ţint^jrím, s.n., cimitir

– ţorhóc, s.n., târnacop

– ţucá, ţuc, vb., a săruta

– ţúcur, s.n., zahăr

U

– uişág, s.n., 1.ziar; 2.scrisoare

– ujínî, s.f., cină

– úliţî, var. ulíţî, s.f., stradă

– ultu.án^j, s.m., pomi tineri, altoi

– ulúcî, uluč, s.f., gard din scânduri

– unso+ári, s.f., untură

– urd^jiná, urd^jin^jez, vb., a face acelaşi drum de numeroase ori

– urlá¹, (mă) úrlu, vb. refl., a coborî

–  urlá², úrlu, vb., a striga

V

– valtă+ú, s.n., macaz

– várgî, vérj, s.f., nuia

– văcălí, văcălésc, vb., a tencui

– ved^jiri, s.f., găleată

– vejniţî, adj. def., în călduri (despre scroafe)

– vígan, vigánî, adj. – bucuros, puternic

– vo.i+o+agî, s.f., cărămizi nearse din pământ argilos şi pleavă sau paie

– voroví, vorovésc, vb., a vorbi

– vran^jiţî, s.f., poartă din rude de lemn sau din scânduri

– vremálî, s.f., timp urât de ploaie, ploaie: îi a vremálî, GLB

– vují, vujésc, vb., a potrivi

Z

– zád^ji+e, zád^jiⁱ, s.f., şorţ cu ornamente, care se poartă peste poale: ma˚ am do.u+î zád^jiⁱ în ládî, FP.

– za+ícî, ză+ič, s.f., gaiţă

– zamnátî, s.f., spuză

– zangă+ú, zangă+í, s.m., vultur

– zapíscî, s.f., adeverinţă: îmn^ji trebu.i+é ^uo zapíscî, TP

– zălúd, zălúdî, adj., smintit, zăpăcit

– zăngăn^jí, zăngăn^jésc, vb., a produce zgomot prin lovirea unor obiecte metalice

– zâmbrí, zâmbrésc, vb., a râvni, a jindui

– zâ.u.íⁱ, zâ.u.i+ésc, vb., 1. a spune strigături la joc; 2. a atenţiona prin onomatopee pe cineva aflat în depărtare

– zâ.u.it^uo+ári, s.f., femeie care rosteşte strigături la nuntă

– zbd^jíč, s.n., bici

– zbd^jičí, zbd^jiĉésc, vb., a usca (refl.)

– zdrelí, zdrelésc, vb., a juli

– zdrelit, zdrelitî, adj., rânit prin julire

– zdrumn^jicá, zdrúmn^jic, vb., a sfărâma, a zdrobi

– zdrunciná, zdrúncin, var. zdrúcin, vb., a scutura, a zgâţîi

– zd^jerá, zd^jer, vb., a zbiera (în special pentru animale): a.úz˚ cum zd^járî cápra dúpă i+ed?, MM

– zd^jerătúrî, zd^jerătúri s.f.,

zbierătură

– zgárdî, s.f., 1. podoabă pentru gât realizată din mărgele colorate, mici, de diverse modele; 2. salbă cu mărgeluţe

– zgâ.í, zgâ.i+ésc, vb., a se holba: ce t^ji zgâ.i+éşt^j aşé la i+e?, AB

– zíbzar, s.n., fermoar

– zo!, interj., chiar aşa!

– zolomâ΄zdrî, var. holo-mâ΄zdrî, s.f., salamandră

– zorn^jí, zorn^jésc, vb., a zori

– zú.^uî, s.f., ziuă

– zura+í, s.n., zgomot

– zură.í, zură.iésc, var. zurú.i, vb., a face zgomot

– zurgală+u, zurgală+i, s.m., clopoţei

– zvo+áltî, s.f., mulţime