Distinşi oaspeţi,

Bine aţi venit în… e-casa mea. Acest blog este, în primul rând, un obiect personal de lucru, în ideea de a substitui cu o formulă mai la îndemână multele sertare ale biroului meu. În al doilea rând, acest spaţiu virtual se adresează celor care ar putea fi interesaţi de măruntele mele creaţii şi de puţin importantele mele idei. Aşadar, o metodă de a îmi pune înflăcărările într-o nouă ordine şi o formulă de diseminare a acestora.

Comentariile sunt binevenite în măsura în care conţin critici sau aprecieri la subiect, sunt formulate decent şi au… valoare adăugată. Comentariile sunt filtrate înainte de a fi postate.

Acest spaţiu virtual se desfăşoară în parteneriat cu două proiecte cărora le dedic o parte din timpul meu, publicaţiile ZODII ÎN CUMPĂNĂ şi AdSUMUS. Un buletin informativ prezentând postările mai importante din aceste trei spaţii virtuale este emis lunar. Puteţi solicita acest buletin printr-un email la adresa: ad.sumus@laposte.net.

Vă mulţumesc călduros pentru vizita dumneavoastră, vă invit să treceţi pragul şi celor două publicaţii şi vă aştept cu pâine şi sare să mai veniţi pe aici.

Cu tot dragul, Octavian Blaga

1 Răspuns to “Cuvânt de întâmpinare”


  1. 1 Timpau Amalia-Rodica 27 decembrie, 2007 la 5:34 pm

    Ma bucur sa va citesc noile poezii din “Cantece de pe urma…”. (…) Suntem bucurosi ca nu a murit spiritul celui de-”al cincilea anotimp” cu simbolul “Maiastrei” pe care l-ati ales cu atata inspiratie si rafinament artistic pe revista cu acelasi nume.
    Va dorim inspiratie Divina in continuare si sanatate Dumneavoastra si intregii familii.
    Cu stima si consideratiune, Amalia Timpau


Lasă un Răspuns




a

Fundamente

"Ultima mea voinţă Unicul dor al vieţii mele e să-mi văd Naţiunea mea fericită, pentru care după puteri am şi lucrat până acuma, durere fără mult succes, ba tocma acuma cu întristare văd, că speranţele mele şi jertfa adusă se prefac în nimica. Nu ştiu câte zile mai pot avea ; un fel de presimţire îmi pare că mi-ar spune, că viitorul este nesigur. Voiesc dar şi hotărât dispun, ca după moartea mea, toată averea mea mişcătoare şi nemişcătoare să treacă în folosul naţiunii, pentru ajutor la înfiinţarea unei academii de drepturi; tare crezând, că luptătorii cu arma legii vor putea scoate drepturile naţiunii mele. Câmpeni 20 decembrie 1850" Avram Iancu

Unde s-a fugit de aici

Nu ni se potriveşte nici un model extern de civilizaţie: nici cel sovietic, nici cel american, nici cel nipon sau german. Ar fi trebuit să fim lăsaţi să creştem organic, dinlăuntrul nostru. Cred că schema de bază, arhetipal-seminală, a fiinţei noastre se găsea undeva în duhul vechiului sat valah: care sat, murind cu zile, ne-a lăsat de izbelişte, la mijloc de drum, între preistorie şi electronică. Nu avem un pattern, creştem şi descreştem aiurea, după legi haotice, stejari în ghivece, lupi în seminare marxiste, ingineri căutând petrol şi oţel şi negăsind decât cimitire de folclor şi limbă. Ion D. Sîrbu, Jurnalul unui jurnalist fără jurnal