Se făcea că eram alaltăieri într-o cramă,
era înghesuială, stăteam ghemuit, de parcă
n-ar mai fi fost în oraş nicio altă…
Am băut ceva ca un vin din cupa de-aramă,
cred că nu era decât apă cu piparcă.
Am vrut să plec, dar unul, din poartă,
m-a întors, arătându-mi că mă aşteaptă o damă.
După ochi, după mers, am ştiut că-i hoţoaică.
Şi-a rădicat spre cer rochia-naltă.
N-aveam scăpare, dar n-am luat-o în samă,
am mai cerut să beu din vinul fără marcă.
Şi-am cioplit o altă damă c-o daltă.
Am oprit la vamă.
M-am urcat în altă arcă.
N-am mai avut nicio haltă.
Asa-i cum spui, cand vedem o dama hotoaica , sa nu ne pripim , sa ne gasim ceva de facut, chiar sa bem dintr-o cupa apa plata.