Din înţelepciunea populară de pe Valea Iadului

(Încă un fragment din produsele folclorice colectate de pe Valea Iadului dimpreună cu tatăl meu, dl. Miron Blaga.)

lUominia nu ţ-o dă Dumnezeu, ţ-o faci singur.
lAvere să dobândeşti greu şi să ptierdi repidi.
lLa danţ, şi nu ti apuci sfinţâtu soarelui!
lCând eşti gre (gravidă, n.n.), şi nu umbli cu peni (flori)!
lDacă iei haini pă dos, îţ meri rău tătă zua.
lCenuşe nu să duci din casî vinere şi duminica.
lDacî ti întorci din drum, nu-ţ meri bini.
lCând ptică o ste di pă ceri, moari un uom.
lCând visăzi că-ţ ptică dinţî, îţ moari un neam.
lCini moari în postu Paştelui, are Porţîle Raiului deştisi.
lCaii în vis îs feciori, iar luptii – uoamini răi.
lCând umblă porcu cu paii în gurî şi să scaldî gâştili, vini ploaii.
lDi visăzi uoamini morţi, o ploie, o să moaii vreme.
lBătrâni în alb di visăzi, moari uoaricini.
lUomu să cunoaşti după grai şi pasire după cântat.
lDumnezo îi bun ca vaca ce cu lapti.
lCând pânza di paianjin să-ntindi pă iarbă, toamna-i lungî.
lCând bati curcubău în verdi, a fi mult fân, când bati în roşiu, a fi grâu; şi când bati în galbăn, atunci a fi mălai mult.
lCu muiere şi cu prostu şi nu-ţ pui minte!
lPatu împuturoşazî uomu.
lCând îi luna cu cornili-n sus, a fi secetî.
lLa muieri, ca la ghinî, nu-i poţ faci gard.
lUomu din beţii să ma trezeşti, da din prostii – niciodatî!
lAşe i-o fost rândulita!
lNu să taii pita cu cuţâtu în sărbătoare Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul!
lCini visazî avere, a sărăci şi ma mult!
lCini-o furat o datî, furî şi a doua uoarî.
lCa şi umbli teleleu, ti scoli di dimineaţî.
lBăutura strâcî ominie.
lUomu să cunoaşti după port şi pasire după peni.
lNu tăţi bolunzî or mâncat mătrăgunî!
lJaba-ţ faci iarna – car şi vara – saniie, dacî n-ai boi în grajd!
lUomu bun să cunoaşti după vorbî.
lJaba i-o dat Dumnezo averi, dacî nu i-o dat şi minti!
lPânî la Dumnezo, ti mâncî tăţ sfinţî!
lMinciuna ari picioari scurti, da fuji iuti.
lDumnezo o dat, Dumnezo o luat, fiii numili Domnului lăudat!
lCucu-şi strâgî numili şi nialcoşu – prostiie.
lNu oricini prindi peşti-l şi mănâncî.
lPticăturî cu pticăturî să umpli paharu.
lCum îi popa, aşe-i şi tămâie!
lŞi dracu fuji di tămâii!
lNu-i lucru ca hodina!
lI-o uoat ghina-n straiţî di cât drum o bătut!
lJaba dai cu clopu-n lunî, dac-ai strâcat orzu pă gâşti.
lNu ti cufuri indi-ai mâncat!
lNu-i gându uomului literî di evanghelie!
lAtâta s-o învârtit în loc, c-o înnodat coada la cânii!
lHoţu neprins îi uom cinstit, da nu-l scărpănaţ întri coarni!
lCu uochii altuie nu vezi nici paiu, nici grinda.
lCând n-ai fărinî, nu puni di mămăligî.
lIndi s-o slobozît cânili-odatî, să sloboadi şi a doua uoarî.
lPopa dă din cadelniţî şi din gurî, da nu deştidi Porţîli Raiului.
lNu-i mult până-i lumi, da nici puţân, când n-ai nici aţî di mămăligî!