1. Textele care urmează sunt o antologie de strigături de joc şi de nuntă culese de la săteni din localităţile Remeţi, Munteni şi Bulz, localităţi din bazinul Văii Iadului, afluent al Crişului Repede.1
Numele văii, consemnat pe majoritatea hărţilor austro-ungare din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, Jad, are o accentuată conotaţie psihologică. El s-a născut în urma inundaţiilor şi prăpădeniilor produse de apele înfuriate “cumplit de înspăimântător”, inundaţii care se întâmplau aproape anual. Atunci, între versanţii Munţilor Pădurea Craiului şi ai Bihorului, de la Dealu Mare şi până în Bulz, la confluenţa cu Crişul Repede, Iadul umplea valea îngustă, vuind îngrozitor, clocotind de mânie, devastând gospodăriile, secerând vieţi de oameni şi animale, producând panică. Se spune încă, şi băştinaşii chiar cred că acesta ar fi adevărul, că Dumnezeu, nemaisuferind răutatea şi îndepărtarea oamenilor de cele morale şi sfinte, îi pedepseşte cu potop de ape, pentru a-i atenţiona şi îndrepta. Această credinţă se accentua cu atât mai mult cu cât vremurile erau mai tulburi şi mai grele, consolidând ideea biblică a apocalipsei.
Desigur, complexul meteorologic, fluctuaţiile climatice şi urmările lor, influenţează nu numai viaţa oamenilor, ci şi mentalul lor. Din această perspectivă, prin asociaţie cu legenda biblică a potopului şi cu urgisirea şi purificarea celor răi şi necredincioşi în Iad, zvăpăiata, sălbateca, mirifica şi bogata, imprevizibila, devastatoarea zonă a primit, prin adecvare la realităţi, un nume care contrariază, însă adânc înrădăcinat în memoria colectivă şi individuală a localnicilor: Valea Iadului. Apa, râul propriu-zis, a fost numit totdeauna criş, instrument toponim de sorginte dacică, ca şi Bulz, de altfel, care atestă şi vechimea locuirii acestui ţinut.
2. Textele antologate sunt o selecţie a materialul adunat, pe parcursul a peste treizeci de ani, de Miron Blaga2. Domnia-sa a folosit ocazional şi grupuri de elevi ai şcolilor de pe raza comunei Bulz. Informatorii sunt notaţi în deschiderea antologiei, împreună cu vârsta, localitatea de provenienţă, anul culegerii şi textele furnizate.
În procesul culegerii, nu s-au folosit mijloace de înregistrare sonoră. Textele au fost transcrise, la momentul informării, într-o formulă intermediară între limbă literară şi transcriere fonetică. Modul de prezentare a textelor este cel al transcrierii literare. Dincolo de antologare şi compararea textelor cu un informator secund, aceasta este contribuţia noastră, alături de transcrierea fonetică a textelor, pe care nu am găsit necesar să o prezentăm aici.
1 Comuna Bulz este situată în partea de est a judeţului Bihor, la o distanţă de 75 km de municipiul Oradea (Bulz - centru), la 37 km de oraşul Aleşd, acelaşi judeţ, şi la 88 km de municipiul Cluj-Napoca. În componenţa comunei intră satele Bulz, Munteni şi Remeţi. Distanţa faţă de reşedinţa comunei (Bulz) variază între 3 km (Munteni) şi 12 km (Remeţi). Comuna este legată de reşedinţa judeţului de drumul judeţean Remeţi-Bucea şi, apoi, drumul naţional Bucea-Oradea (E60). Pe calea ferată, legătura cu centrele Oradea şi Cluj-Napoca se face prin halta Stâna de Vale (înainte de 1948, Valea Iadului sau, în denominaţiunea localnicilor, Gura Iadului) şi gara Bulz, situate la circa 3 km de centrul comunei. Alte drumuri de acces sunt: Beiuş - Stâna de Vale - Remeţi -Munteni - Bulz - Bucea şi Poieni - Valea Drăganului - Barajul Drăgan (Floroiu) - Remeţi.
Suprafaţa comunei, de 119 km2, este delimitată de paralele 46o46’ şi 46o55’, latitudine nordică, şi meridianele 22o37’ şi 22o46’, longitudine estică. Perimetrul comunei este compus din 460 ha - teren arabil, 2915 ha - fâneaţă naturală, 510 ha - păşuni naturale, 9939 ha - teren neagricol (păduri, cursuri şi oglinzi de apă, drumuri, mlaştini etc.) etc.
Comună de aşezare tip crâng, Bulzul este o zonă răsfirată pe versanţii mai domoli şi în poienile Munţilor Bihorului şi Munţilor Pădurea Craiului, de-a dreapta şi de-a stânga Văii Iadului. Astfel, cele trei sate aparţinătoare însumează peste 40 de cătune, unele foarte vechi, grupate, în general, în jurul unei familii-matcă; în Bulz: Răstoacă, Pustă, Gura Iadului, Bulz-Luncă, Hârtoape, Cornet, Dosul Ianoşii (Ineţe), Sânzăşti, Pe Picior, Faţa Ianoşii, Paniţa, Tomnatec, Gligeşti, Valea Vesii; în Munteni (Sărăcel): Făneşti, Dealul Notarăşului, Onuţeşti, Măgurice, Bitileşti, Petruţeşti, Tălănceşti, Dealul Săracului, Boţeşti, Pridoneşti, Micău, Valea Curii, Săcături, Drăguş, Munteni-Luncă; în Remeţi: Sturzeşti, Văcăreşti, Măteşti, Faţa Arsă, Zâmbru, Costeşti, Porumbreu, Scăioase, Fruntineşti, Bonceşti, Popeşti, Netede, Corni, Izvor, Daica, Pe Luncă, Poiană (Coada Lacului) ş.a.
2 Miron Blaga a adunat un material bogat, întâi ca student cu preocupări de folclor şi dialectologie, apoi ca dascăl în Bulz şi Remeţi, şi, azi, în calitate de cercetător al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor. Sarcina asumată de culegător a fost de a pune pe masa cercetătorilor unor vremi responsabile şi deplin conştiente - care n-au venit încă şi cine ştie când vor veni - creaţiile orale care au circulat în ultima jumătate de veac şi, într-o foarte mică măsură, mai circulă pe raza comunei Bulz, judeţul Bihor.
Informatori:
1 - 30 Dochia Costea, 63 ani. Remeţi, 1970
31 - 56 Aurel Costea, 33 ani. Remeţi, 1970
57 - 85 Mihai Bradea, 42 ani. Remeţi, 1970
86 - 88 Oana Toda, 65 ani. Remeţi, 1970
89 - 90 ANA TĂTAR, 77 ani. Remeţi, 1970
91 - 99 Ileana Sărăcuţ, 84 ani. Bulz, 2005
100 - 101 Viorica Mândrila, 49 ani. Bulz, 2005
1 [Descântaţi, feciori, din gură]
Descântaţi, feciori, din gură,
Nu şedeţi ca boii-n şură!
Boii-n şură stau legaţi,
Voi din gură descântaţi!
2 [Nu-mi cota dirept în piept]
Nu-mi cota dirept în piept,
Că mă ciunţi până-n suflet!
Nu-mi cota dirept în faţă,
Că mă ciunţi până la viaţă!
3 [Câte fete-n sat la noi]
Câte fete-n sat la noi,
Fă-le, Doamne, toate, oi!
Şi pe mine-un berbecuţ,
Să le fac câte-un mieluţ!
4 [Muierea mea cea hulită]
Muierea mea cea hulită
Ţine casa hodinită!
Cel cu muierea frumoasă,
Tot cu paza-i pângă casă!
5 [Tot la nuntă şi la nuntă]
Tot la nuntă şi la nuntă,
Picioarele nu m-ascultă!
Tot la horă şi la habă,
Picioarele nu mă-ntreabă
Nici de frunză, nici de iarbă,
Nici de nana ce mi-e dragă!
6 [Mireasă cu ochi micuţi]
Mireasă cu ochi micuţi,
Nu te uita la drăguţ,
Ci te uită la bărbat,
Că cu el te-ai cununat!
7 [Cioară neagră lângă tău]
Cioară neagră lângă tău,
Nu cârâi-n drumul meu,
Că oricât vei cârâi,
Albă ca mine nu-i fi!
8 [Mândra mea s-a lăudat]
Mândra mea s-a lăudat
Că m-am dus la ea la pat!
Doamne, aşa-i dă noroc
Cum m-am dus ca să mă rog!
9 [Sus e luna, jos, ghinuşa]
- Sus e luna, jos, ghinuşa,
Hai, nană, deschide uşa!
- Stai, bade, oleac-afară,
C-ai uitat să vii aseară!
10 [Mândruliţă de demult]
Mândruliţă de demult,
Mult mi-ai dat gura-mprumut!
Să vii diseară la noi,
Să-ţi dau gura înapoi,
Că, de s-a-ntâmpla să mor,
N-aş vrea să-ţi rămân dator!
11 [Nu gândi, bade, gândi]
Nu gândi, bade, gândi
Că ce-a fost mai mult va fi,
Că ce-a fost de-amu-i trecut,
Că cu alta te-am văzut!
12 [Nana mea şi-a dracului]
Nana mea şi-a dracului,
Din capătul satului,
Nana mea şi-a nevoii,
Stai în capul Poienii!
13 [Socăciţa de la oale]
Socăciţa de la oale
Şi-a făcut jibluri la poale
Şi-a furat carnea din oale!
14 [Pe la popa prin coteaţă]
Pe la popa prin coteaţă
Este-o poţocoaie creaţă,
Ca nănaşa-i de măreaţă!
Pe la popa prin coteţ
Este-un poţocoi mai creţ,
Ca nănaşu-i de isteţ!
15 [Domnişoara de onoare]
Domnişoara de onoare
N-are pe sub rochie poale,
Numai picioarele goale!
16 [Aşa-i nănaşul pe piele]
Aşa-i nănaşul pe piele
Ca tureacul cizmei mele!
17 [Remeţean cu şubă sură]
Remeţean cu şubă sură,
Ziua bea şi noaptea fură!
Ziua bate cărţile,
Noaptea fură fetele!
18 [Tot mă mir, bade, de tine]
Tot mă mir, bade, de tine,
Că mă-ta te gată bine,
La joc nu te place nime!
19 [Fost-am mic şi n-am pierit]
Fost-am mic şi n-am pierit,
Că măicuţa m-a grijit,
D-amu-s mare şi-oi pieri,
Că n-am cine mă griji!
20 [Se ţine badea că-i gazdă]
Se ţine badea că-i gazdă,
Pământ n-are nici o brazdă!
Casa badei e-mpletită,
Cu pământ îi murluită!
21 [A dat dracu-n satul nost]
A dat dracu-n satul nost,
Nu mai vezi un om frumos!
22 [Decât să nu ştii juca]
Decât să nu ştii juca
Mai bine nu ştii săpa,
Că la joc te vede satul,
Dar la sapă, numai dracul!
23 [Iese buha la uliţă]
Iese buha la uliţă
Pentr-un blid de chisăliţă!
24 [Frunză verde de pe rât]
Frunză verde de pe rât,
Acest mire nu-i urât,
Numa-oleacă-i cam buzat,
C-a suflat mult în pisat!
D-aceea nu-i mare hibă
C-o tomim cu mămăligă!
25 [Miresuţă, miresuţă]
Miresuţă, miresuţă,
De ţi-a părea soacra rea,
Mătură casa cu ea!
Miresuţă, miresuţă,
De ţi-a părea socrul rău,
Mătură-n ocol cu el!
26 [La nănaşa-n jibl’ la rochie]
La nănaşa-n jibl’ la rochie
Se bat păduchii cu bote!
La nănaş în jiblul sumnii
Se bat păduchii cu pumnii!
27 [Hop, ţup, pui de lup]
Hop, ţup, pui de lup,
Fugi din cale să mă duc
La fătuţa lui Bujor,
Că-i cu rochie de fuior
Şi spăcelul de bumbac
Numa-oleacă peste cap!
28 [Cât îi fata de micuţă]
Cât îi fata de micuţă,
Are primă la cosiţă!
Când îşi vede drăguţul,
Dă din coadă ca mâţul!
29 [Mulţumesc neamului meu]
Mulţumesc neamului meu,
Ce voinic m-am făcut eu,
Că mă duc în bătătură
Numai burtă şi căciulă!
30 [Şi-am avut o mândră-odată]
Şi-am avut o mândră-odată,
Dumnezeu norocu-i bată,
Şi ei şi cui o-a făcut
Şi mie de-mi trebuie mai mult!
31 [Hop, hop, într-un hârtop]
Hop, hop, într-un hârtop,
Unde-şi fac fetele foc,
Sâmbăta, duminica,
Să se poată mărita!
Că de nu s-or mărita,
Focu-n ceea s-a aţâţa!
Şi-un tăciune
Şi-un cărbune
Şi coada vătraiului
Şi scula ciurdariului!
32 [Nici îs mândru, nici n-am fost]
Nici îs mândru, nici n-am fost -
Ce-i frumos, tot drag mi-a fost!
Nici îs mândru, nici n-oi fi -
Ce-i frumos, tot drag mi-a fi!
33 [Povestit-or vecinele]
Povestit-or vecinele
Că mi-am băut ghinile!
De mi-or spune tot aşa
Şi cocoşul că l-oi bea!
34 [Muierea mă strigă câine]
Muierea mă strigă câine,
Toată ziua-oi bea, şi mâine!
De mă strigă tot aşa,
Toată săptămâna-oi bea!
35 [Pe mine mă cheamă Ghiuri]
Pe mine mă cheamă Ghiuri,
Pe nana, frunza pădurii!
Pe mine mă cheamă Şveic,
Tot printre nane mă frec!
Pe mine mă cheamă Lucă,
Fetele-n gură mă ţucă,
De m-ar chema Constantin,
Fetele m-ar băga-n sân!
Pe mine mă cheamă Marcu,
Fug fetele ca de dracu’!
36 [Bagă-mă, Doamne,-n nana]
Bagă-mă, Doamne,-n nana
Şi pe nana bag-o-n mine
Când va fi gătată bine
Cu cârnaţi şi cu friptură
Şi-un canceu de băutură!
37 [Mândră, de te laşi de mine]
Mândră, de te laşi de mine,
Uşte-se inima-n tine
Ca frunzuţa fagului
La gura cuptorului!
38 [Mândra mea s-a lăudat]
Mândra mea s-a lăudat
C-are poale de bumbac!
Mersei aseară la ea,
Mă culcai în cuşma mea!
39 [Are nana, are ea]
Are nana, are ea,
Are pe primejdia!
Are nana-o rochie rea,
Până-i lume-i tot pe ea!
Câte frunze pe-o răchită,
În atâtea locuri cârpită!
40 [Să ştie tata că joc]
Să ştie tata că joc,
Mi-ar face pielea cojoc!
Să ştie tata că sai,
Mi-ar face pielea buhai!
41 [Fă-mă, Doamne, ce mi-i face]
Fă-mă, Doamne, ce mi-i face!
Fă-mă, Doamne, păcurar,
Că ştiu rândul la şuştar,
La şuştar şi la găleată
Şi la mândra cea-mpănată!
42 [Hop, hop şi iară hop]
Hop, hop şi iară hop,
Că pistolul nu ia foc!
Nu ştiu, cremenea nu-i bună,
Ori pistolul meu nu tună!
43 [Mâncată-s, Doamne, de rele]
Mâncată-s, Doamne, de rele,
Ca grâul de păsărele,
Şi-s mâncată de străini,
Ca iarba de boi bătrâni!
44 [Fost-a tata câine mare]
Fost-a tata câine mare,
Dar şi eu-s căţelul lui,
Că prind fata omului
În mijlocul drumului!
45 [Nu te uita că-s urât]
Nu te uita că-s urât,
Nu mă pot băga-n pământ!
Am noroc că-s cam drăcos
Şi trăiesc cu cel frumos!
46 [Nu te uita, nană, hăi]
Nu te uita, nana, hăi,
Că mi-s pantalonii răi,
Ci te uită la izmene,
Cum joacă hulubu-n ele!
47 [Pădurea-i a domnilor]
Pădurea-i a domnilor,
Păduraru-al nanelor!
La pădure-i trebuie cios
Şi la nane, om frumos!
48 [Strânge-mă, bade, pe-aci]
Strânge-mă, bade, pe-aci,
Că mă mâncă puricii!
Că pe-unde m-ai strâns aseară,
Puricii mă mâncă iară.
49 [Mândra mea m-a cumpătat]
Mândra mea m-a cumpătat
De ce-s negru şi uscat,
Dar şi eu voi cumpăta
De la vară-o legăna!
Eu mi-oi pune pană-n clop,
Ea va pune ciupa la foc,
Eu-oi hori şi-oi fişcura,
Ea-a plânge şi-a legăna!
50 [Dulce-a fost gura la lelea]
Dulce-a fost gura la lelea,
Pân-a fost ieftină mierea!
Dacă mierea s-a scumpit,
Gura i s-a amărît!
Dulce-a fost şi-acum i-amară,
Că o-au lins câinii pe-afară!
51 [Eu îs fecior de la Bihor]
Eu îs fecior de la Bihor,
Cu cuţitul pe picior!
Bine taie cuţitu’,
Că l-am ascuţit amu,
Pe tocilă la morar,
Să tai capul la jindar!
52 [Şi-auzit-am din bătrâni]
Şi-auzit-am din bătrâni
Că nu-i bun gardul de spini,
Nici drăguţa din vecini!
Gardu-i bun din scânduri late
Şi drăguţa - de departe!
53 [Ce haznă de tine, fată]
Ce haznă de tine, fată,
Că te gată mă-ta bine,
Dar la joc nu te ia nime!
Stai în locul măturii
Ca şi ciuha pădurii!
54 [’Naltu-i badea, ca un brad]
’Naltu-i badea, ca un brad,
Poate fi, că nu mi-e drag!
’Naltu-i badea, ca bradu’,
Poate fi, ieie-l dracu’,
Că-i moale, ca o muiere,
După buze dulci el piere!
55 [U-iu-iu, ieguţă plină]
U-iu-iu, ieguţă plină,
Cum dăduşi cu mine-n tină!
U-iu-iu, ieguţă goală,
Haide-acuma şi mă scoală!
56 [Zis-o tata şi maica]
Zis-o tata şi maica
Să las somnul la mândra!
Eu somnul nu-l voi lasa,
Şi pe mândra - nici aşa!
57 [Lelea cu şorţ de mătasă]
Lelea cu şorţ de mătasă
E bună de preoteasă
Păcat că nu şti’ să coasă!
58 [Frunză verde castravete]
Frunză verde castravete,
N-ar mai fi pe lume fete!
N-ar mai fi, ori nu se gate,
Că-s bune doar de păcate!
59 [Ia strigaţi, feciori, şi voi]
Ia strigaţi, feciori, şi voi,
C-aveţi gură ca şi noi,
Ce staţi cu gura căscată,
Cu limba cât o lopată?
60 [Mândra mea, mândră frumoasă]
Mândra mea, mândră frumoasă,
Ar fi bună de mireasă,
Dar o strică guriţa,
Că-i umblă ca meliţa!
61 [Are maica trei feciori]
Are maica trei feciori -
Cel mai mare creşte flori,
Mijlociul face spete,
Eu, cel mic, sărut la fete!
62 [Am o mândră frumuşea]
Am o mândră frumuşea,
Latră câinii după ea!
Când o vezi în uşa şurii,
Gândeşti că-i ciuha pădurii!
63 [Astă vară, la săpat]
Astă vară, la săpat,
Şapte fete-or degerat,
Cu cizme şi cu cojoc,
Sus, pe vatră, lângă foc!
64 [Pe unde merge dorul]
Pe unde merge dorul
Nu poţi ara cu plugul,
Că se-agaţă plugu-n dor,
Boii trag de se omor!
65 [Pe unde merg dragostele]
Pe unde merg dragostele,
Poţi ara şi cu vacile!
Vacile merg rumegând
Şi bădiţa flişcurând!
66 [Du-te, mândră, şi m-aşteaptă]
Du-te, mândră, şi m-aşteaptă
La pârâu cu frunza lată,
Sub pomuţ cu frunza rară,
Unde ne-am iubit ast’ vară,
Sub pomuţ cu frunza-n dungi,
Unde mi-ai dat buze dulci!
67 [Mândră, dacă eşti frumoasă]
Mândră, dacă eşti frumoasă,
Dă-mi drumul să merg acasă!
Ori dă-mi drumul să mă duc,
Ori aşterne-mi să mă culc!
Dar aşterne-mi perina
Să mă culc cu dumneata!
68 [Spusu-ţi-am, bădiţă, spus]
Spusu-ţi-am, bădiţă, spus,
Aseară,-n cale, dinsus,
La mine să nu te uiţi
Unde-or fi oameni mai mulţi!
Unde-or fi mai puţinei -
Ochii mei să fie-a tăi!
69 [Pârâuţ cu apă rece]
Pârâuţ cu apă rece
Pe la poarta mândrei treci!
Dare-ar Dumnezeu să seci,
Să rămână numai tina,
Să mă iubesc cu vecina!
70 [Numa-atâta vara-i vară]
Numa-atâta vara-i vară,
Până-i patul mândrii-afară!
Numa-atâta vara-i bună,
Până-i patul mândrii-n şură!
71 [Mândră, ochişorii tăi]
Mândră, ochişorii tăi,
Ca cireşile de-altoi,
Care-s coapte la răcoare
Şi nu-s atinse de soare,
Care-s coapte la pământ
Şi nu-s atinse de vânt!
72 [Ceteraş cu strune bune]
Ceteraş cu strune bune,
Cu tine m-aş duce-n lume,
Dar cu cantoraşul meu
N-aş trece nici un pârâu!
73 [Mergeţi acasă, femei]
Mergeţi acasă, femei,
Şi puneţi la fiert păstăi,
C-or veni fetele bete
Şi-or mânca boabe nefierte!
74 [De urât m-aş duce, duce]
De urât m-aş duce, duce,
Dragostea iară m-aduce!
De urât m-aş duce-n ţară,
Dragostea m-aduce iară!
75 [Câte fete-s cu pieptare]
Câte fete-s cu pieptare,
Toate-s drepte la spinare
Ca cârligul la căldare!
Numai mândruliţa mea
E dreaptă ca secerea!
76 [Vai, săraca, mândra mea]
Vai, săraca, mândra mea,
Milă mi-i mie de ea,
C-o rămas surdă şi mută
Şi de feciori ocolită!
77 [Şi-aşa zic nanele mele]
Şi-aşa zic nanele mele
Ce-oi avea să beau cu ele
Şi-apoi să mă uit la stele!
78 [Calce-te nevoia, bade]
Calce-te nevoia, bade,
Ce bătaie ţi se cade!
Trecui pădurea cu tine,
Nu puseşi mâna pe mine,
Trecurăm pădurea roată,
Mă lăsaşi nesărutată!
79 [Doamne, ce-am văzut aseară]
Doamne, ce-am văzut aseară
Pe la noi, pe la cămară?
Într-o pereche de poale -
Două rânduri de picioare!
80 [Cine bea şi joacă bine]
Cine bea şi joacă bine
Nu-l mai vezi cu haine bune!
81 [Cât cu ochii poţi vedea]
Cât cu ochii poţi vedea,
Nu vezi mândră ca a mea,
Că-i ’naltă şi subţirea
Şi-o cuprinde zadia!
82 [Dragă mi-e mândruţa ’naltă]
Dragă mi-e mândruţa ’naltă
Că-mi dă gura peste poartă!
Dar mândruţa mititea
Se-ntindea şi n-ajungea,
De-a picat poarta pe ea!
83 [Cine nu ştie ce-i dragul]
Cine nu ştie ce-i dragul
Poate creşte înalt ca fagul!
Dar eu, Doamne, n-am crescut
Că de micuţ l-am ştiut!
84 [Du-mă, Doamne,-n Rai cu flori]
Du-mă, Doamne,-n Rai cu flori,
Unde-i jocul de feciori,
Nu mă da-n Raiul cu spini,
Unde-i jocul din bătrâni!
85 [La casa cu şapte fete]
La casa cu şapte fete
Iese mâţa prin perete,
Tata lor moare de sete!
Pe sub vatră, câinii latră,
Şi-unde-i locul focului,
E culcuşul porcului!
86 [Bate-l, Doamne, şi-l du, drace]
Bate-l, Doamne, şi-l du, drace,
Că-l iubesc, batăr nu-mi place,
Că-i musteaţa-nţepătoare
Ca urzica din răzoare!
87 [Asta-i mândra mândrelor]
Asta-i mândra mândrelor,
Ţesătoare pânzelor!
Ţese-un cot
Şi fuge-n pod,
Ţese-un lat
Şi fuge-n pat!
88 [Fata galbenă la păr]
Fata galbenă la păr
Face mămăliga-n ol,
O-nveleşte cu fusul
Şi-o mâncă cu drăguţul,
Şi-o-nveleşte cu paiul
Şi-o mâncă cu bărbatul!
89 [Zi-ne bine, hididiş]
Zi-ne bine, hididiş,
Arunce-te dracu-n Criş
Şi pe mine după tine,
Dacă nu ţi-oi juca bine!
90 [Zi-ne bine, hididuş]
Zi-ne bine, hididuş,