Descântaţi, feciori, din gură (strigături de joc şi de nuntă de pe Valea Iadului)

1. Textele care urmează sunt o antologie de strigături de joc şi de nuntă culese de la săteni din localităţile Remeţi, Munteni şi Bulz, localităţi din bazinul Văii Iadului, afluent al Crişului Repede.1

Numele văii, consemnat pe majoritatea hărţilor austro-ungare din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, Jad, are o accentuată conotaţie psihologică. El s-a născut în urma inundaţiilor şi prăpădeniilor produse de apele înfuriate “cumplit de înspăimântător”, inundaţii care se întâmplau aproape anual. Atunci, între versanţii Munţilor Pădurea Craiului şi ai Bihorului, de la Dealu Mare şi până în Bulz, la confluenţa cu Crişul Repede, Iadul umplea valea îngustă, vuind îngrozitor, clocotind de mânie, devastând gospodăriile, secerând vieţi de oameni şi animale, producând panică. Se spune încă, şi băştinaşii chiar cred că acesta ar fi adevărul, că Dumnezeu, nemaisuferind răutatea şi îndepărtarea oamenilor de cele morale şi sfinte, îi pedepseşte cu potop de ape, pentru a-i atenţiona şi îndrepta. Această credinţă se accentua cu atât mai mult cu cât vremurile erau mai tulburi şi mai grele, consolidând ideea biblică a apocalipsei.

Desigur, complexul meteorologic, fluctuaţiile climatice şi urmările lor, influenţează nu numai viaţa oamenilor, ci şi mentalul lor. Din această perspectivă, prin asociaţie cu legenda biblică a potopului şi cu urgisirea şi purificarea celor răi şi necredincioşi în Iad, zvăpăiata, sălbateca, mirifica şi bogata, imprevizibila, devastatoarea zonă a primit, prin adecvare la realităţi, un nume care contrariază, însă adânc înrădăcinat în memoria colectivă şi individuală a localnicilor: Valea Iadului. Apa, râul propriu-zis, a fost numit totdeauna criş, instrument toponim de sorginte dacică, ca şi Bulz, de altfel, care atestă şi vechimea locuirii acestui ţinut.

 

2. Textele antologate sunt o selecţie a materialul adunat, pe parcursul a peste treizeci de ani, de Miron Blaga2. Domnia-sa a folosit ocazional şi grupuri de elevi ai şcolilor de pe raza comunei Bulz. Informatorii sunt notaţi în deschiderea antologiei, împreună cu vârsta, localitatea de provenienţă, anul culegerii şi textele furnizate.

În procesul culegerii, nu s-au folosit mijloace de înregistrare sonoră. Textele au fost transcrise, la momentul informării, într-o formulă intermediară între limbă literară şi transcriere fonetică. Modul de prezentare a textelor este cel al transcrierii literare. Dincolo de antologare şi compararea textelor cu un informator secund, aceasta este contribuţia noastră, alături de transcrierea fonetică a textelor, pe care nu am găsit necesar să o prezentăm aici.

 

 

1 Comuna Bulz este situată în partea de est a judeţului Bihor, la o distanţă de 75 km de municipiul Oradea (Bulz – centru), la 37 km de oraşul Aleşd, acelaşi judeţ, şi la 88 km de municipiul Cluj-Napoca. În componenţa comunei intră satele Bulz, Munteni şi Remeţi. Distanţa faţă de reşedinţa comunei (Bulz) variază între 3 km (Munteni) şi 12 km (Remeţi). Comuna este legată de reşedinţa judeţului de drumul judeţean Remeţi-Bucea şi, apoi, drumul naţional Bucea-Oradea (E60). Pe calea ferată, legătura cu centrele Oradea şi Cluj-Napoca se face prin halta Stâna de Vale (înainte de 1948, Valea Iadului sau, în denominaţiunea localnicilor, Gura Iadului) şi gara Bulz, situate la circa 3 km de centrul comunei. Alte drumuri de acces sunt: Beiuş – Stâna de Vale – Remeţi -Munteni – Bulz – Bucea şi Poieni – Valea Drăganului – Barajul Drăgan (Floroiu) – Remeţi.

Suprafaţa comunei, de 119 km2, este delimitată de paralele 46o46’ şi 46o55’, latitudine nordică, şi meridianele 22o37’ şi 22o46’, longitudine estică. Perimetrul comunei este compus din 460 ha – teren arabil, 2915 ha – fâneaţă naturală, 510 ha – păşuni naturale, 9939 ha – teren neagricol (păduri, cursuri şi oglinzi de apă, drumuri, mlaştini etc.) etc.

Comună de aşezare tip crâng, Bulzul este o zonă răsfirată pe versanţii mai domoli şi în poienile Munţilor Bihorului şi Munţilor Pădurea Craiului, de-a dreapta şi de-a stânga Văii Iadului. Astfel, cele trei sate aparţinătoare însumează peste 40 de cătune, unele foarte vechi, grupate, în general, în jurul unei familii-matcă; în Bulz: Răstoacă, Pustă, Gura Iadului, Bulz-Luncă, Hârtoape, Cornet, Dosul Ianoşii (Ineţe), Sânzăşti, Pe Picior, Faţa Ianoşii, Paniţa, Tomnatec, Gligeşti, Valea Vesii; în Munteni (Sărăcel): Făneşti, Dealul Notarăşului, Onuţeşti, Măgurice, Bitileşti, Petruţeşti, Tălănceşti, Dealul Săracului, Boţeşti, Pridoneşti, Micău, Valea Curii, Săcături, Drăguş, Munteni-Luncă; în Remeţi: Sturzeşti, Văcăreşti, Măteşti, Faţa Arsă, Zâmbru, Costeşti, Porumbreu, Scăioase, Fruntineşti, Bonceşti, Popeşti, Netede, Corni, Izvor, Daica, Pe Luncă, Poiană (Coada Lacului) ş.a.

 

2 Miron Blaga a adunat un material bogat, întâi ca student cu preocupări de folclor şi dialectologie, apoi ca dascăl în Bulz şi Remeţi, şi, azi, în calitate de cercetător al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor. Sarcina asumată de culegător a fost de a pune pe masa cercetătorilor unor vremi responsabile şi deplin conştiente – care n-au venit încă şi cine ştie când vor veni – creaţiile orale care au circulat în ultima jumătate de veac şi, într-o foarte mică măsură, mai circulă pe raza comunei Bulz, judeţul Bihor.

 

Informatori:

 

1 – 30  Dochia Costea, 63 ani. Remeţi, 1970

31 – 56  Aurel Costea, 33 ani. Remeţi, 1970

57 – 85  Mihai Bradea, 42 ani. Remeţi, 1970

86 – 88  Oana Toda, 65 ani. Remeţi, 1970

89 – 90 ANA TĂTAR, 77 ani. Remeţi, 1970

91 – 99  Ileana Sărăcuţ, 84 ani. Bulz, 2005

100 – 101  Viorica Mândrila, 49 ani. Bulz, 2005

 

 

1  [Descântaţi, feciori, din gură]

 

Descântaţi, feciori, din gură,

Nu şedeţi ca boii-n şură!

Boii-n şură stau legaţi,

Voi din gură descântaţi!

 

2  [Nu-mi cota dirept în piept]

 

Nu-mi cota dirept în piept,

Că mă ciunţi până-n suflet!

Nu-mi cota dirept în faţă,

Că mă ciunţi până la viaţă!

 

3  [Câte fete-n sat la noi]

 

Câte fete-n sat la noi,

Fă-le, Doamne, toate, oi!

Şi pe mine-un berbecuţ,

Să le fac câte-un mieluţ!

 

4  [Muierea mea cea hulită]

 

Muierea mea cea hulită

Ţine casa hodinită!

Cel cu muierea frumoasă,

Tot cu paza-i pângă casă!

 

5  [Tot la nuntă şi la nuntă]

 

Tot la nuntă şi la nuntă,

Picioarele nu m-ascultă!

Tot la horă şi la habă,

Picioarele nu mă-ntreabă

Nici de frunză, nici de iarbă,

Nici de nana ce mi-e dragă!

 

6  [Mireasă cu ochi micuţi]

 

Mireasă cu ochi micuţi,

Nu te uita la drăguţ,

Ci te uită la bărbat,

Că cu el te-ai cununat!

 

7  [Cioară neagră lângă tău]

 

Cioară neagră lângă tău,

Nu cârâi-n drumul meu,

Că oricât vei cârâi,

Albă ca mine nu-i fi!

 

8  [Mândra mea s-a lăudat]

 

Mândra mea s-a lăudat

Că m-am dus la ea la pat!

Doamne, aşa-i dă noroc

Cum m-am dus ca să mă rog!

 

9  [Sus e luna, jos, ghinuşa]

 

- Sus e luna, jos, ghinuşa,

Hai, nană, deschide uşa!

- Stai, bade, oleac-afară,

C-ai uitat să vii aseară!

 

10  [Mândruliţă de demult]

 

Mândruliţă de demult,

Mult mi-ai dat gura-mprumut!

Să vii diseară la noi,

Să-ţi dau gura înapoi,

Că, de s-a-ntâmpla să mor,

N-aş vrea să-ţi rămân dator!

 

11  [Nu gândi, bade, gândi]

 

Nu gândi, bade, gândi

Că ce-a fost mai mult va fi,

Că ce-a fost de-amu-i trecut,

Că cu alta te-am văzut!

 

12  [Nana mea şi-a dracului]

 

Nana mea şi-a dracului,

Din capătul satului,

Nana mea şi-a nevoii,

Stai în capul Poienii!

 

13  [Socăciţa de la oale]

 

Socăciţa de la oale

Şi-a făcut jibluri la poale

Şi-a furat carnea din oale!

 

14  [Pe la popa prin coteaţă]

 

Pe la popa prin coteaţă

Este-o poţocoaie creaţă,

Ca nănaşa-i de măreaţă!

Pe la popa prin coteţ

Este-un poţocoi mai creţ,

Ca nănaşu-i de isteţ!

 

15  [Domnişoara de onoare]

 

Domnişoara de onoare

N-are pe sub rochie poale,

Numai picioarele goale!

 

16  [Aşa-i nănaşul pe piele]

 

Aşa-i nănaşul pe piele

Ca tureacul cizmei mele!

 

17  [Remeţean cu şubă sură]

 

Remeţean cu şubă sură,

Ziua bea şi noaptea fură!

Ziua bate cărţile,

Noaptea fură fetele!

 

18  [Tot mă mir, bade, de tine]

 

Tot mă mir, bade, de tine,

Că mă-ta te gată bine,

La joc nu te place nime!

 

19  [Fost-am mic şi n-am pierit]

 

Fost-am mic şi n-am pierit,

Că măicuţa m-a grijit,

D-amu-s mare şi-oi pieri,

Că n-am cine mă griji!

 

20  [Se ţine badea că-i gazdă]

 

Se ţine badea că-i gazdă,

Pământ n-are nici o brazdă!

Casa badei e-mpletită,

Cu pământ îi murluită!

 

21  [A dat dracu-n satul nost]

 

A dat dracu-n satul nost,

Nu mai vezi un om frumos!

 

22  [Decât să nu ştii juca]

 

Decât să nu ştii juca

Mai bine nu ştii săpa,

Că la joc te vede satul,

Dar la sapă, numai dracul!

 

23  [Iese buha la uliţă]

 

Iese buha la uliţă

Pentr-un blid de chisăliţă!

 

24  [Frunză verde de pe rât]

 

Frunză verde de pe rât,

Acest mire nu-i urât,

Numa-oleacă-i cam buzat,

C-a suflat mult în pisat!

D-aceea nu-i mare hibă

C-o tomim cu mămăligă!

 

25  [Miresuţă, miresuţă]

 

Miresuţă, miresuţă,

De ţi-a părea soacra rea,

Mătură casa cu ea!

Miresuţă, miresuţă,

De ţi-a părea socrul rău,

Mătură-n ocol cu el!

 

26  [La nănaşa-n jibl’ la rochie]

 

La nănaşa-n jibl’ la rochie

Se bat păduchii cu bote!

La nănaş în jiblul sumnii

Se bat păduchii cu pumnii!

 

27  [Hop, ţup, pui de lup]

 

Hop, ţup, pui de lup,

Fugi din cale să mă duc

La fătuţa lui Bujor,

Că-i cu rochie de fuior

Şi spăcelul de bumbac

Numa-oleacă peste cap!

 

28  [Cât îi fata de micuţă]

 

Cât îi fata de micuţă,

Are primă la cosiţă!

Când îşi vede drăguţul,

Dă din coadă ca mâţul!

 

29  [Mulţumesc neamului meu]

 

Mulţumesc neamului meu,

Ce voinic m-am făcut eu,

Că mă duc în bătătură

Numai burtă şi căciulă!

 

30  [Şi-am avut o mândră-odată]

 

Şi-am avut o mândră-odată,

Dumnezeu norocu-i bată,

Şi ei şi cui o-a făcut

Şi mie de-mi trebuie mai mult!

 

31  [Hop, hop, într-un hârtop]

 

Hop, hop, într-un hârtop,

Unde-şi fac fetele foc,

Sâmbăta, duminica,

Să se poată mărita!

Că de nu s-or mărita,

Focu-n ceea s-a aţâţa!

                        Şi-un tăciune

                        Şi-un cărbune

                        Şi coada vătraiului

                        Şi scula ciurdariului!

 

32  [Nici îs mândru, nici n-am fost]

 

Nici îs mândru, nici n-am fost -

Ce-i frumos, tot drag mi-a fost!

Nici îs mândru, nici n-oi fi -

Ce-i frumos, tot drag mi-a fi!

 

33  [Povestit-or vecinele]

 

Povestit-or vecinele

Că mi-am băut ghinile!

De mi-or spune tot aşa

Şi cocoşul că l-oi bea!

 

34  [Muierea mă strigă câine]

 

Muierea mă strigă câine,

Toată ziua-oi bea, şi mâine!

De mă strigă tot aşa,

Toată săptămâna-oi bea!

 

35  [Pe mine mă cheamă Ghiuri]

 

Pe mine mă cheamă Ghiuri,

Pe nana, frunza pădurii!

Pe mine mă cheamă Şveic,

Tot printre nane mă frec!

Pe mine mă cheamă Lucă,

Fetele-n gură mă ţucă,

De m-ar chema Constantin,

Fetele m-ar băga-n sân!

Pe mine mă cheamă Marcu,

Fug fetele ca de dracu’!

 

36  [Bagă-mă, Doamne,-n nana]

 

Bagă-mă, Doamne,-n nana

Şi pe nana bag-o-n mine

Când va fi gătată bine

Cu cârnaţi şi cu friptură

Şi-un canceu de băutură!

 

37  [Mândră, de te laşi de mine]

 

Mândră, de te laşi de mine,

Uşte-se inima-n tine

Ca frunzuţa fagului

La gura cuptorului!

 

38  [Mândra mea s-a lăudat]

 

Mândra mea s-a lăudat

C-are poale de bumbac!

Mersei aseară la ea,

Mă culcai în cuşma mea!

 

39  [Are nana, are ea]

 

Are nana, are ea,

Are pe primejdia!

Are nana-o rochie rea,

Până-i lume-i tot pe ea!

Câte frunze pe-o răchită,

În atâtea locuri cârpită!

 

40  [Să ştie tata că joc]

 

Să ştie tata că joc,

Mi-ar face pielea cojoc!

Să ştie tata că sai,

Mi-ar face pielea buhai!

 

41  [Fă-mă, Doamne, ce mi-i face]

 

Fă-mă, Doamne, ce mi-i face!

Fă-mă, Doamne, păcurar,

Că ştiu rândul la şuştar,

La şuştar şi la găleată

Şi la mândra cea-mpănată!

 

42  [Hop, hop şi iară hop]

 

Hop, hop şi iară hop,

Că pistolul nu ia foc!

Nu ştiu, cremenea nu-i bună,

Ori pistolul meu nu tună!

 

43  [Mâncată-s, Doamne, de rele]

 

Mâncată-s, Doamne, de rele,

Ca grâul de păsărele,

Şi-s mâncată de străini,

Ca iarba de boi bătrâni!

 

44  [Fost-a tata câine mare]

 

Fost-a tata câine mare,

Dar şi eu-s căţelul lui,

Că prind fata omului

În mijlocul drumului!

 

45  [Nu te uita că-s urât]

 

Nu te uita că-s urât,

Nu mă pot băga-n pământ!

Am noroc că-s cam drăcos

Şi trăiesc cu cel frumos!

 

46  [Nu te uita, nană, hăi]

 

Nu te uita, nana, hăi,

Că mi-s pantalonii răi,

Ci te uită la izmene,

Cum joacă hulubu-n ele!

 

47  [Pădurea-i a domnilor]

 

Pădurea-i a domnilor,

Păduraru-al nanelor!

La pădure-i trebuie cios

Şi la nane, om frumos!

 

48  [Strânge-mă, bade, pe-aci]

 

Strânge-mă, bade, pe-aci,

Că mă mâncă puricii!

Că pe-unde m-ai strâns aseară,

Puricii mă mâncă iară.

 

49  [Mândra mea m-a cumpătat]

 

Mândra mea m-a cumpătat

De ce-s negru şi uscat,

Dar şi eu voi cumpăta

De la vară-o legăna!

Eu mi-oi pune pană-n clop,

Ea va pune ciupa la foc,

Eu-oi hori şi-oi fişcura,

Ea-a plânge şi-a legăna!

 

50  [Dulce-a fost gura la lelea]

 

Dulce-a fost gura la lelea,

Pân-a fost ieftină mierea!

Dacă mierea s-a scumpit,

Gura i s-a amărît!

Dulce-a fost şi-acum i-amară,

Că o-au lins câinii pe-afară!

 

51  [Eu îs fecior de la Bihor]

 

Eu îs fecior de la Bihor,

Cu cuţitul pe picior!

Bine taie cuţitu’,

Că l-am ascuţit amu,

Pe tocilă la morar,

Să tai capul la jindar!

 

52  [Şi-auzit-am din bătrâni]

 

Şi-auzit-am din bătrâni

Că nu-i bun gardul de spini,

Nici drăguţa din vecini!

Gardu-i bun din scânduri late

Şi drăguţa – de departe!

 

53  [Ce haznă de tine, fată]

 

Ce haznă de tine, fată,

Că te gată mă-ta bine,

Dar la joc nu te ia nime!

Stai în locul măturii

Ca şi ciuha pădurii!

 

54  [’Naltu-i badea, ca un brad]

 

’Naltu-i badea, ca un brad,

Poate fi, că nu mi-e drag!

’Naltu-i badea, ca bradu’,

Poate fi, ieie-l dracu’,

Că-i moale, ca o muiere,

După buze dulci el piere!

 

55  [U-iu-iu, ieguţă plină]

 

U-iu-iu, ieguţă plină,

Cum dăduşi cu mine-n tină!

U-iu-iu, ieguţă goală,

Haide-acuma şi mă scoală!

 

56  [Zis-o tata şi maica]

 

Zis-o tata şi maica

Să las somnul la mândra!

Eu somnul nu-l voi lasa,

Şi pe mândra – nici aşa!

 

57  [Lelea cu şorţ de mătasă]

 

Lelea cu şorţ de mătasă

E bună de preoteasă

Păcat că nu şti’ să coasă!

 

58  [Frunză verde castravete]

 

Frunză verde castravete,

N-ar mai fi pe lume fete!

N-ar mai fi, ori nu se gate,

Că-s bune doar de păcate!

 

 

59  [Ia strigaţi, feciori, şi voi]

 

Ia strigaţi, feciori, şi voi,

C-aveţi gură ca şi noi,

Ce staţi cu gura căscată,

Cu limba cât o lopată?

 

60  [Mândra mea, mândră frumoasă]

 

Mândra mea, mândră frumoasă,

Ar fi bună de mireasă,

Dar o strică guriţa,

Că-i umblă ca meliţa!

 

61  [Are maica trei feciori]

 

Are maica trei feciori -

Cel mai mare creşte flori,

Mijlociul face spete,

Eu, cel mic, sărut la fete!

 

62  [Am o mândră frumuşea]

 

Am o mândră frumuşea,

Latră câinii după ea!

Când o vezi în uşa şurii,

Gândeşti că-i ciuha pădurii!

 

63  [Astă vară, la săpat]

 

Astă vară, la săpat,

Şapte fete-or degerat,

Cu cizme şi cu cojoc,

Sus, pe vatră, lângă foc!

 

64  [Pe unde merge dorul]

 

Pe unde merge dorul

Nu poţi ara cu plugul,

Că se-agaţă plugu-n dor,

Boii trag de se omor!

 

65  [Pe unde merg dragostele]

 

Pe unde merg dragostele,

Poţi ara şi cu vacile!

Vacile merg rumegând

Şi bădiţa flişcurând!

 

66  [Du-te, mândră, şi m-aşteaptă]

 

Du-te, mândră, şi m-aşteaptă

La pârâu cu frunza lată,

Sub pomuţ cu frunza rară,

Unde ne-am iubit ast’ vară,

Sub pomuţ cu frunza-n dungi,

Unde mi-ai dat buze dulci!

 

67  [Mândră, dacă eşti frumoasă]

 

Mândră, dacă eşti frumoasă,

Dă-mi drumul să merg acasă!

Ori dă-mi drumul să mă duc,

Ori aşterne-mi să mă culc!

Dar aşterne-mi perina

Să mă culc cu dumneata!

 

68  [Spusu-ţi-am, bădiţă, spus]

 

Spusu-ţi-am, bădiţă, spus,

Aseară,-n cale, dinsus,

La mine să nu te uiţi

Unde-or fi oameni mai mulţi!

Unde-or fi mai puţinei -

Ochii mei să fie-a tăi!

 

69  [Pârâuţ cu apă rece]

 

Pârâuţ cu apă rece

Pe la poarta mândrei treci!

Dare-ar Dumnezeu să seci,

Să rămână numai tina,

Să mă iubesc cu vecina!

 

70  [Numa-atâta vara-i vară]

 

Numa-atâta vara-i vară,

Până-i patul mândrii-afară!

Numa-atâta vara-i bună,

Până-i patul mândrii-n şură!

 

71  [Mândră, ochişorii tăi]

 

Mândră, ochişorii tăi,

Ca cireşile de-altoi,

Care-s coapte la răcoare

Şi nu-s atinse de soare,

Care-s coapte la pământ

Şi nu-s atinse de vânt!

 

72  [Ceteraş cu strune bune]

 

Ceteraş cu strune bune,

Cu tine m-aş duce-n lume,

Dar cu cantoraşul meu

N-aş trece nici un pârâu!

 

 

73  [Mergeţi acasă, femei]

 

Mergeţi acasă, femei,

Şi puneţi la fiert păstăi,

C-or veni fetele bete

Şi-or mânca boabe nefierte!

 

74  [De urât m-aş duce, duce]

 

De urât m-aş duce, duce,

Dragostea iară m-aduce!

De urât m-aş duce-n ţară,

Dragostea m-aduce iară!

 

75  [Câte fete-s cu pieptare]

 

Câte fete-s cu pieptare,

Toate-s drepte la spinare

Ca cârligul la căldare!

Numai mândruliţa mea

E dreaptă ca secerea!

 

76  [Vai, săraca, mândra mea]

 

Vai, săraca, mândra mea,

Milă mi-i mie de ea,

C-o rămas surdă şi mută

Şi de feciori ocolită!

 

77  [Şi-aşa zic nanele mele]

 

Şi-aşa zic nanele mele

Ce-oi avea să beau cu ele

Şi-apoi să mă uit la stele!

 

78  [Calce-te nevoia, bade]

 

Calce-te nevoia, bade,

Ce bătaie ţi se cade!

Trecui pădurea cu tine,

Nu puseşi mâna pe mine,

Trecurăm pădurea roată,

Mă lăsaşi nesărutată!

 

79  [Doamne, ce-am văzut aseară]

 

Doamne, ce-am văzut aseară

Pe la noi, pe la cămară?

Într-o pereche de poale -

Două rânduri de picioare!

 

80  [Cine bea şi joacă bine]

 

Cine bea şi joacă bine

Nu-l mai vezi cu haine bune!

 

81  [Cât cu ochii poţi vedea]

 

Cât cu ochii poţi vedea,

Nu vezi mândră ca a mea,

Că-i ’naltă şi subţirea

Şi-o cuprinde zadia!

 

82  [Dragă mi-e mândruţa ’naltă]

 

Dragă mi-e mândruţa ’naltă

Că-mi dă gura peste poartă!

Dar mândruţa mititea

Se-ntindea şi n-ajungea,

De-a picat poarta pe ea!

 

83  [Cine nu ştie ce-i dragul]

 

Cine nu ştie ce-i dragul

Poate creşte înalt ca fagul!

Dar eu, Doamne, n-am crescut

Că de micuţ l-am ştiut!

 

84  [Du-mă, Doamne,-n Rai cu flori]

 

Du-mă, Doamne,-n Rai cu flori,

Unde-i jocul de feciori,

Nu mă da-n Raiul cu spini,

Unde-i jocul din bătrâni!

 

85  [La casa cu şapte fete]

 

La casa cu şapte fete

Iese mâţa prin perete,

Tata lor moare de sete!

Pe sub vatră, câinii latră,

Şi-unde-i locul focului,

E culcuşul porcului!

 

86  [Bate-l, Doamne, şi-l du, drace]

 

Bate-l, Doamne, şi-l du, drace,

Că-l iubesc, batăr nu-mi place,

Că-i musteaţa-nţepătoare

Ca urzica din răzoare!

 

87  [Asta-i mândra mândrelor]

 

Asta-i mândra mândrelor,

Ţesătoare pânzelor!

                        Ţese-un cot

                        Şi fuge-n pod,

                        Ţese-un lat

                        Şi fuge-n pat!

 

88  [Fata galbenă la păr]

 

Fata galbenă la păr

Face mămăliga-n ol,

O-nveleşte cu fusul

Şi-o mâncă cu drăguţul,

Şi-o-nveleşte cu paiul

Şi-o mâncă cu bărbatul!

 

89  [Zi-ne bine, hididiş]

 

Zi-ne bine, hididiş,

Arunce-te dracu-n Criş

Şi pe mine după tine,

Dacă nu ţi-oi juca bine!

 

90  [Zi-ne bine, hididuş]

 

Zi-ne bine, hididuş,

Că ţi-oi prinde-un piţiguş

Şi ţi l-oi lega de coadă

Şi ţi l-oi băga-n hedeadă!

 

91  [Mă dusei la biserică]

 

Mă dusei la biserică,

Vine furca, mă-mpiedică!

Mă dusei la crâşmă-n sat,

Răşchitoru-i mort de beat!

- Haide-acasă, răşchitor,

Că nici este ţol pe pat

Şi nici haină pe bărbat!

 

92  [Fă, Doamne, cânepa mea]

 

Fă, Doamne, cânepa mea

Că-mi place-a lucra pe ea!

Când am fost la căpătat,

Mi-or strâns-o vecini din sat!

Când am fost la meliţat,

Porcii-n gură-o meliţară,

Câinii-n coadă o-ndrugară!

 

93  [Mândra mea mândru a tors]

 

Mândra mea mândru a tors,

Coborând pe scări în jos,

Într-o mână, cu făină,

În cealaltă, cu slănină!

Şi-a făcut o clacă-n pod

Şi a dat, la câine, tort!

 

94  [Fiert-ai tortul, măi Catiţă]

 

- Fiert-ai tortul, măi Catiţă?

- Cu feciorii, pe uliţă!

- Îndrugat-ai canurile?

- Îndrugat-o baiurile!

 

95  [Măi bărbate, fii cuminte]

 

Măi bărbate, fii cuminte,

Ia cânepa şi ne-o vinde,

Şi ne-o vinde mai cu preţ

Că eu lunea nu lucrez,

Marţi e zi de sărbătoare,

Miercuri capul rău mă doare,

Joi e târg de dobitoace

Şi vinerea nu se toarce!

 

96  [Nana mea, de frica furcii]

 

Nana mea, de frica furcii,

Şi-a lăsat casa şi pruncii.

- Hai, nană, pe luncă-n sus

Să-ţi fac răşchitor şi fus,

Dar la capătul luncii

Spune-ţi-oi plata furcii!

 

97  [Mă sfădeşte bărbatul]

 

Mă sfădeşte bărbatul

Că merg în sat cu tortul!

Ş-atuncea m-am mâniat

Şi pe foc l-am aruncat,

Şi-atâta tort încâlcii,

Nici războiul nu găsii!

 

98  [La clacă, între vâlcele]

 

La clacă, între vâlcele,

Vin fetele pe vedere,

Vin să-şi toarcă cânepa

Să se poată mărita!

 

99  [Măi muiere, măi muiere]

 

- Măi muiere, măi muiere,

Cânepa noastră, iaca, piere!

- Las-o dracului, bărbate,

Să ţi-o lege ţie-n spate!

 

100  [Toarce, furca mea, şi-adună]

 

Toarce, furca mea, şi-adună

Şi mă fă pe mine bună!

Toarce, furca mea, fuior

De cămaşe la fecior!

 

101  [Toarce, furcă, şi tu, fus]

 

Toarce, furcă, şi tu, fus,

C-a fost badea şi s-a dus!

- Toarce, furcă, şi tu, roată,

Şi-o fă pe nana bogată!

 

 

About these ads
40 comments
  1. dan roman said:

    buna seara!
    Poate ca ar trebui sa fiu “otv-ist” si sa transcriu cu majuscule SENZATIONAL, EXTRAORDINAR..ETC. N-o sa fiu! Insa e musai sa-mi exprim un gand de incurajare care, cine stie, va va determina sa mai sapati, sa mai gasiti “comori” smilare si apoi sa ni le impartasiti si noua, vizitatorilor mai lenesi. Nu trec rar pe aici, dar o fac cu mare placere de fiecare data.
    Spor mult!

  2. octavianblaga said:

    Va mulţumesc. În consecinţă, postarea următoare va fi de aceeaşi natură. Cu siguranţă, nu mă bate gândul să mă opresc doar la atât.

  3. puiu mirela said:

    felicitari!o adevarata comoara! multimesc din suflet!

  4. sergiu said:

    tu mireasa draga mea nu fi draga suparata ca mirele-i om frumos nu te bate cu lemn gros ca te bate cu lemn subtire si te bate-n toate zile ui iu iu iu

    si acum ma-intorc la nuni ca-s frumosi ca doi pauni sa cunune in toti anii sa aibe unde-s pune banii ca daca si pun la cec acolo schimba si pierd ui iu iu iu

    ui iu iu ca vine nunta pe mireasa o doare burta pe mire il doare capu’ pe nanas sa-l ieie dracu’ ui iu iu iu

    cine vrea sa mai discutam pe sergiu_smecher_2008 id de mess

  5. dane said:

    mersi multde astea ca mau ajutat mult.
    va mai dau si eu ceva:
    Soacra,Soacra,poama acra,
    de te-ai coace-un an si-o vara,
    Tot esti acra si amara.

  6. Marian said:

    Zona Zarandului, ca şi întreaga zonă nord-vestică a Transilvaniei este renumită prin cimiliturile umoristice “fără perdea” strigate la hore, nunţi, botezuri, îmormântări, şezători şi alte ocazii. Am un prieten care are peste 400 de astfel de strigături. La arhiva Academiei am găsit caiete ale unor renumiţi culegatori de folclor, care conţin peste 1000 deastfel de catrene. Numai că numeni nu a îndrăznit, dintr-o pudoare pe care nu mi-o explic, pentru că acestea, chiar dacă sunt “deochiate” au în ele închise întelepciunea şi măiestria poetică şi filozofică a acestui popor, dar mai ales umorul fin de care dă dovadă ardeleanul.
    Spuneam de zona Zarandului, caă de aici am găsit cele mai multe, dar acelaşi lucru l-am constatat şi in alte parţi ale tării. E păcat că se pierd… rămân închise in coperţile unor caiete…

    Oare ce se poate face? Nu ar trebui publicate?

    Îmi permite-i o mostră:

    uite baba sus pe şură
    suită din dor de sulă,
    aş vrea s-o dau jos
    dar cu ce folos?

  7. Ana said:

    Dragii mei, ne pierdem batranii,asta-i adevarul!Si odata cu batranii,pierdem tot ceea ce inseamna Romania noastra originala si independenta de imprejurimile occidentalizate.Blogul asta este,intr-adevar, o comoara, dar de cati este vizitat? Putini mai sunt cei interesati de trecut, putini mai stau de vorba cu bunicii, sa-i intrebe ” mamaie, cum a fost,ce,care,de ce?”, pe putini ii mai intereseaza de unde vin numele lor de familie,arborele genealogic,etc.Imi pare rau ca este asa….dar ne-a mai ramas speranta.Spor la postari si Sanatate!

  8. Hai pe loc,pe loc,pe loc
    Sa rasara busuioc;
    Busuioc si-o viorea,
    Pentru miresica mea

  9. maliadrian said:

    hai la joc,la joc,sa rasara busuioc,busuiocul fciilor,dragostea fisioriilor

  10. Diana said:

    Badita din departare
    Ti-as trimite-o sarutare
    Nu-ti trimit ca n-am pe cine
    Si nu ma incred in nime

  11. adi said:

    striga popa din altar
    -ce te-mpiedici mai magar
    -magarita-i fata ta ca ea mi-o pus piedica

      • Tista said:

        bine a zis an strigatura popa asa se zicea catre preot an vremurile batrane

  12. maria said:

    zas -o mama mandrului
    fecior ca si-a ei nu ii
    este o cioata la Ieud
    seamana cu el mai mut

    ce te tai bade maret
    cu o ratza in cotet
    daca rata ti-a muri
    cu ce dracu ti falii

    mandru-i badea-n sarbatori
    daca-si ia un clop cu flori
    daca-si tapa florile
    had ii bata-l soarele

  13. Tista said:

    Buna seara dragi vecini si dragi Romani din batrani cum se zice! Va antrebati de ce va salut asa? Va raspund: Sunt nascut an Ucraina am terminat scoala Romana din Ucraina satul meu tot este roman si mai 2 sate vecine sun Romane! Candva unde eu acuma lokuiesc ai zice Maramuresul Batran! Traditile ami plac foarte tare! Stiu sa cant la vioara (Jurelul,Anvartita,Sarita si multe altele)si jok jokuri Romanesti adica populare! strig si eu pe la nunti de ma ia dracul jok fetele de le ia Tata dracului am place asa ceva! Si pe la noi se umbla la colindat cu instrumente muzicale si ambracati an Cojok si cu klop adica popular! va antrebati de ce va zic toaote acestea va rspund!: sa deschis podul Romania-Ucraina de peste raul Tisa si Cati Romani veneu la noi se mirau de noi de unde stim Romana si de unde stim traditiile si ca le pastram atata timp adica pana an ziua de astazi! Dar din pacate tot mai putina lume ramane sa le pastreze :(((

    1.Mo facut mama micut
    Numai cat un pepenut
    Sa fiu la fete dragut

    Mama mio facut ochii
    Pa mandra a o celui
    Mama mio facut gura
    Pa mandra a o saruta

    2.Fostam omul padurii
    Si nu mo mancat Lupii
    Dora Lupti nus nebuni
    Sa manance omini buni
    Dora lupti nus turbet
    Sa manance omini bet

    3.Fetele din satul nost
    Nu stiu zace Tatal Nost
    Si cand as la Nascatore
    Sa scartina pa sub sora

    4.Mniresuta cu cununa
    Pa mani sara ce tii buna
    Pa mani sara-i puneon cui
    Sii da gura mierului

    5.Fostam sa ma spovedesc
    La popa calugaresc
    Fata popii mnio otit
    Siam fost Traznet spovedit

    6.Cine joka si nu straga
    Facaisa gura stramba
    Eu am jukat si nam stragat
    Si gura mni so strambat

    7.Asta mandra joaka bine
    Si manvata si pa mine
    Ea manvata a juka
    Eu onvat a saruta

    8.Cine nu joka mnireasa
    Pa mani sara sa-i arda casa

    9.Straga straga mai stragau
    Ca si porcul la valau

    10.Ce nu straga si nansi
    Da marg an rand ca Purcelasi

    11.Ce nu straga si stegarii
    Da marg an rand ca si magarii

    12.Stati cu nunta sa ma pis
    De pe Ruda carukui
    An Gura nansului

    13.Frunza verde Baraboi
    Tanet gura mai Broscoi

    14.Frunza verde de selata
    Tanet gura Broasca-nflata

    15.Fama Domne ce nam fost
    Brigadir sau sef de Post
    Brigadir cu normele
    Sef de Post Cu mandrele

    Multumesc mult pentru atentie! Mihai
    Bafta fratilor mai departe si succese Renasteti traditiile nu le lasati sa moara! daca mor nu le mai reanviam nici odata!

    • Gheorghe Cohut said:

      Mo facut mama facut
      Pa sub garg cu cine-ovrut
      Tat ase nu mo facut bine
      Ca-s COHUT si mare cane!!!!!!
      Arde-o mai!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

      • maria said:

        manrdu,mandru=)

    • Gheorghe Cohut said:

      Mo facut mama facut
      Pa sub garg cu cine-ovrut
      Tat ase nu mo facut bine
      Ca-s COHUT si mare cane!!!!!!
      Arde-o mai!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

      Noroc Tistă.

      Eu de asemenea sunt nascut in Ucraina, in Slatina.
      Ceea ce pot sa adaug la cele spuse de Tista:
      in satul nostru ca nicaieri in Ucraina se pastreaza obiceiurile si traditiile Maramuresene.Drept exemplu: avem cateva ansamble folclorice, unul dintre care, Florile Tisei, participa la concerte,festivaluri,concursuri nu doar la noi in Ucraina ci si in Romania,tara de care am fost despartiti dupa Unirea de la Alba Iulia.
      Avem 5 biseri, la 3 dintre care slujba se face in limba romana. De asemene in Slatina activeaya o scoala medie si singurul liceu cu predare in limba romana din Trascarpatia.
      Religia, traditiile si obiceiurile Maramuresene sunt singurele lucruri prin care ne pastram identitatea nationala.
      Romania este acolo unde sunt romani, adica si la noi, iar singurul lucru care contrazice acest fapt este pasaportuc ucrainesc.Dar nu conteaza, pentu ca in suflet poate suntem “mai romani” ca cei din Romania.
      Dumnezeu sa vai aiva in griji, si nu uitati, ca in dreapta tisei sunt romani, care, nu mai putin ca voi, pastreaza traditiile si obiceiurile Maramuresene!!!!!!!

      • maria said:

        fain=)

    • Tase Nicu Iosif said:

      Felicitari mai Romanule Tista! Intamplator am ajuns pe acest “site” si mi-au dat lacrimile de naturaletea Romaneasca a acestor strigaturi Romanesti si mai ales de mentalitatea Domniilor Voastre. Habar nu aveam de aceasta pregnanta Romaneasca in satele din jurul Cernautiului, “Leaganul lui Eminescu”. Sunt uimit. Nu stiu; dar, probabil cand o sa mai vin prin Europa sigur o sa vizitez “Maramuresul Batran”, mai ales ca am un “Fin” in Sighet. Dumnezeu sa va ajute si sa va aiva in paza! LA MULTI ANI!

  14. catalin said:

    nu va uitati cas micut!
    ca la oi umblam descult
    dupa capre prin valcele!
    vai de calcaile mele

  15. catalin said:

    tat ase mandri place
    tavalita prin valce
    cu trei,patru dupa ea
    dupa ce hi cate

  16. lvi said:

    suuper faine:*:*…
    1} asa-i lupu’n ceru gurii
    cum ii nasu’n capu p…i
    asa’i lupu pe spinare
    cum ii nasa’ntre picioare
    2)am o guda in poiata
    tumnai ca si tine latra
    am un cane sus la munte
    de i’as plati nu t’ear fu..e
    ….:D

  17. Tista said:

    Noroc Deoca! eh nu ne lasam noi de populari:)))) am place cum ai scris mai sus si tat Romani ramanem cum ai zas :))) si tat Romani om ramane si de amu anainte :)))) da teai gandit cai da de mine pa aicica??? :)))

  18. miti said:

    mandra me cule buraci
    eu cu p..a intre craci

  19. miti said:

    1 sucite si se si se ca nu te pute pise

    2 Cine strigă şi nu joacă
    Facă-i-se gura troacă.
    Cine joacă şi nu strigă,
    Facă-i-se gura strâmbă,
    C-a mea ştiu că nu s-a face
    Că eu strig şi joc ce-mi place.

    3 Bine-mi place a juca Cu nevasta altuia,
    Dar cu-a mea nu joace nime. Că mie nu-mi pare bine.

    4 pa sub masa merge mata
    sii fura la mire puta
    si mireasa dupa ea lasa puta ca-i a me

    5 mi-o facut mandra cu capu
    sa ma duc ca-i gata patu
    mio facut mandra cu mana
    sa ma duc ca-i gata cina

    6 madra me so laudat
    care multe perne-n pat
    si-am mers aseara la ie
    si-am durnit pa cusma me

    7 in gradina la ion
    o crescut un fier beton

    8 are popa 2 fete
    si le tine-n sintirin
    ca sa nu le gizalim

    9 ei hai si iara hai
    hai cu vaca la buhai,
    eu o tin si tu ii dai

    10 mandrulita de demult
    mult mi-ai dat mandra in prumut
    hai disara la noi
    sa-ti dau gura-n apoi

  20. Bogdy said:

    Ma bucur tare mult de saitul vostru ,si de cei ce lasa comuri , ios din zona hategului , comuna baru mare la noi acia sa pierd obiceiurile estia , da io am diabe 18 ani , da nu ma las , ma intrec cu mosu cu tata si cu niamuile nu ma las dieloc , sa va dea dumniezau sanatate si fericirie la toti care ati lasat comuri pe sait si la cei care or facut saitu , cu bn , si sa zac si ieu una denchiere , cica :
    -Asta-var la noi la stana sa maritat o batrana , si venira din celari 40 die poienari , Au toti cu batiele ca mana so omoare pe batrana , si-vusai noroc cu canii co mutaran fundu stanii , eeeeeeiiiiiiii ! vam pupat .

  21. Bravo! tot asa inainte! de la Moscova va salut!

  22. dan said:

    tri cutzite mai pretine,
    tri cutzite am la mine,
    unu zdiara, unu plange,
    unu zice c-a be sange

    stai cutzit nu mai zdera
    pan ce noaptea s-a lasa
    ca oi fa pe voia ta
    oi taia pe domn primar
    si grumazu la jandar’

  23. felicia said:

    super descantecele voastre miti tista si ceilalti felicitari

  24. sebyybooro said:

    faine
    cand-i popa la prohod
    io-s pa preuteasa-n pod
    cand ii popa la popie preutesa imi trebe mie

    in ograda la mandra fute cucu pupaza
    dute popa n-o lasa scoa-te-o lui sio baga ata

  25. antoneta diana oprea said:

    ce frumos!!!!!imi place f mult,si eu ii rog pe batrinii satului drag unde m-am nascut ,sa-mi spune strigaturi si ma incinta.ultima ,de care ma prapadesc de ris este urmatoarea:sada dracu-n cine-o pus,pe mindra cu curu-n sus,cu capul inspre razor,ridicata de-un picior.simpatica descriere a unei posturi ….nu spun care……

  26. antoneta diana oprea said:

    astept sa vad cine stie despre ce e vorba….ha….ha…..ce simt al umorului are taranul roman!

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 382 other followers

%d bloggers like this: